În parlament a fost discutată situaţia de la Teleradio-Moldova, mai precis absenţa reformelor la care se pare că se aşteptau parlamentarii Alianţei pentru Integrare Europeană. Detalii, de la Liliana Barbăroşie:
Parlamentarii au avut câteva lucruri să le reproşeze conducătorilor instituţiilor publice ale audiovizualului. Primul ar fi că reforma instituţională, - care ar trebui deja să fie pe sfârşite şi ar urma să se soldeze cu o televiziune şi un radio mai sobre şi mai eficiente, - abia dacă a început. În cel de-al doilea rând, aleşii poporului s-au arătat nedumeriţi de ce bugetul instituţiilor de la an la an creşte, iar calitatea programelor şi ratingul acestora scade. Cu excepţia, poate, a ştirilor şi dezbaterilor. Şi nu în ultimul rând, majoritarii sunt nemulţumiţi de faptul că între salariile conducătorilor acestor instituţii şi cele ale unor reporteri de rând este o diferenţă, aşa cum s-a exprimat un deputat liberal-democrat, ca de la cer la pământ. Şi că aşteptările lor legate de atragerea unor profesionişti de marcă la cele două instituţii nu s-au adeverit, fiind reangajate în schimb persoane, spun deputaţii, care au servit fosta guvernare şi pe care aleşii poporului nu ar vrea să le vadă în instituţia publică a audiovizualului. Dar iată câteva replici mai acide care s-au schimbat la microfoanele parlamentului între deputaţi şi preşedintele companiei publice, Constantin Marin:
„Maria Ciobanu, fracţiunea PLDM: Vă rog mult de tot să justificaţi discrepanţa strigătoare la cer între salariul conducerii companiei şi a angajaţilor. Există şi o modestie omenească: când unul are 30 de mii de lei şi altul – 2 mii.
Constantin Marin: Cifra pe care o folosiţi este una falsă. Preşedintele nu primeşte 30 de mii de lei, cum afirmaţi dvs.
Maria Ciobanu: Aproape 30 de mii. M-am documentat.
Iurii Chiorescu, PLDM: Dle preşedinte, în baza la ce principii sunt angajate rudele conducătorilor companiei? Şi, dacă doriţi, vă dau şi nume.
Constantin Marin: Daţi-mi nume.
Iurii Chiorescu: Mihai Catană, vă spune ceva? Este nepotul domnului Dorogan.
Constantin Marin: Nu cunosc aşa ceva. Dl Catană a fost angajat în bază de concurs…
Iurii Chiorescu: Ca şi domnul Ţurcanu?”
Deputatul pe care tocmai l-aţi auzit l-a avut în vedere pe un fost director de la TVM, Dumitru Ţurcanu, identificat cu cei ce serviseră guvernarea comunistă şi, în particular, împiedicaseră transmisiunea unor informaţii veridice în timpul tulburărilor din aprilie 2009.
Dar drept scânteie pentru aprinderea acestor dezbateri dure în parlament a servit plecarea din post, la doar jumătate din mandat împlinit, a directorului televiziunii publice, Angela Sârbu, plecare în care deputatul neafiliat Mihai Godea, cel care de altfel a şi cerut audierile, a văzut un semnal clar că reformele aşteptate în audiovizualul public nu au nici o şansă:
„Un semnal că una din puţinele realizări ale AIE – deideologizarea audiovizualului public, riscă să fie pierdută. Echipa nouă care a venit şi a schimbat faţa ştirilor de la televiziune s-a lovit de blocaje foarte clare. Garda lui Voronin revine la companie - asta cred eu că se întâmplă.”
În tot cazul, fostul director a televiziunii publice a invocat motive personale în cerrea sa de demisie aprobată déjà de consiliul de observatori. L-am întrebat totuşi pe preşedintele acestui consiliu, Eugen Râbca, cum răspunde multiplelor nemulţumiri formulate de clasa politică la adresa conducerii audiovizualului public:
„Regret că nu s-a realizat până la sfârşit reforma instituţională. Aici parlamentarii au dreptate. Dar explicaţii sunt mai multe, inclusiv scrutinele nenumărate, dar şi managementul nesatisfăcător, lipsa unor experienţe de acest gen. Nu vreau totuşi să stabilesc o legătură directă între plecarea doamnei Sârbu şi reformă. Toate acţiunile din caietul de sarcini vor fi îndeplinite de noul director. În ceea ce priveşte politica de personal, vom verifica dacă s-au făcut angajări în bază de rudenie şi ne vom expune.
Europa Liberă: Ar putea fi demisă conducerea companiei publice după aceste audieri?
Eugen Râbca: Nu avem pe masă o aşa chestiune.”
