Şapte din zece studenţi din Republica Moldova recunosc că fenomenul corupţiei este prezent în universităţi, arată datele Centrului Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului. Pornind de la aceste cifre, experţii Centrului au decis să combată fenomenul explicându-le studenţilor la ce riscuri se expun tolerând corupţia în universităţi. Detalii are Diana Răileanu:
Atunci cînd studenţii îşi pot cumpăra note bune, le dispare motivaţia de învăţa
constată directorul executiv al Centrului pentru Transparenţă şi Drepturile Omului, Ariom Maister:
„Este cunsocut faptul că în mare măsură studenţii au un grad ridicat de tolerare a fenomenului corupţiei. Ce înseamnă acest lucru? Că mulţi studenţi cunosc despre existenţa acestui fenomen însă nu întreprind nimic pentru a combate sau cel puţin pentru a raporta despre existenţa lui. Este un fel de acceptare a fenomenului.”
În opinia lui Artiom Maister, o bună parte dintre studenţi tolerează corupţia şi iată de ce:
„Discutasem cu o colegă şi ea afirma că tinerii asimilează acest comportament chiar din clasele primare. Ei observă că părinţii colegului căruia se implică financiar, contribuie financiar are şi rezultate mai bune şi are o imagine mai bună, atitudinea profesorilor este alta, etc.”
Membrii Centrului pentru Transparenţă şi Drepturile Omului au lansat un proiect în cadrul căruia vor instrui 20 de studenţi despre consecinţele corupţiei şi care, la rândul lor, ar trebui să-şi încurajeze colegii să se opună acestui flagel în universităţi.
Un sondaj realizat de Transparency International Moldova arăta că taxele neoficiale din învăţământ ar depăşi 50 de milioane lei. În opinia expertei Ianina Spinei, studenţii ar trebui să înţeleagă că tolerînd corupţia, ei îşi diminuează şansele de reuşită în viitor:
„Aşadar, se diminuează motivaţia de a învăţa atât la cel care plăteşte neoficial, pentru că el ştie că oricînd el îşi rezolvă problema prin banul pe care îl dă la buzunar, dar şi acel care învaţă cu sîrguinţă, el nu va fi motivat să înveţe fiindcă el va şti că câtă muncă va depune, el nu va fi apreciat aşa cum trebuie, fiindcă întotdeauna va fi exemplul celuia care plăteşte la buzunar.”
Am întrebat-o pe Ianina Spinei dacă un salariu decent oferit profesorilor ar putea îmbunătăţi starea de lucruri:
„Într-adevăr, salariile trebuie să fie revăzute, dar trebuie de mers pe problema aceasta în complexitate. În primul rînd, ar trebui să fie transparentizată activitatea instituţiilor de învăţământ. E foarte important ca să fie promovate codurile de conduită, dacă există. Şi doar încă ceva să vă spun sub aspect de plagiarism şi compilaţie, foarte des ne confruntăm cu acest fenomen, mai ales în ajunul sesiunilor. Autorităţile publice care au atribuţii nemijlocite faţă de calitatea actului de predare, cum ar fi Ministerul Educaţiei sau Ministerul Afacerilor Interne, ar trebui să intervină aici, pentru a prevedea nişte sancţiuni mai severe pentru persoanele care intermediază fraudele intelectuale.”
Ianina Spinei crede că cei care tolerează şi încurajează corupţia în învăţământ, îşi taie creanga de sub picioare, pentru că într-un final vor ajunge să aibă de a face cu
specialişti nepregătiţi.
Atunci cînd studenţii îşi pot cumpăra note bune, le dispare motivaţia de învăţa
constată directorul executiv al Centrului pentru Transparenţă şi Drepturile Omului, Ariom Maister:
„Este cunsocut faptul că în mare măsură studenţii au un grad ridicat de tolerare a fenomenului corupţiei. Ce înseamnă acest lucru? Că mulţi studenţi cunosc despre existenţa acestui fenomen însă nu întreprind nimic pentru a combate sau cel puţin pentru a raporta despre existenţa lui. Este un fel de acceptare a fenomenului.”
În opinia lui Artiom Maister, o bună parte dintre studenţi tolerează corupţia şi iată de ce:
„Discutasem cu o colegă şi ea afirma că tinerii asimilează acest comportament chiar din clasele primare. Ei observă că părinţii colegului căruia se implică financiar, contribuie financiar are şi rezultate mai bune şi are o imagine mai bună, atitudinea profesorilor este alta, etc.”
Membrii Centrului pentru Transparenţă şi Drepturile Omului au lansat un proiect în cadrul căruia vor instrui 20 de studenţi despre consecinţele corupţiei şi care, la rândul lor, ar trebui să-şi încurajeze colegii să se opună acestui flagel în universităţi.
Un sondaj realizat de Transparency International Moldova arăta că taxele neoficiale din învăţământ ar depăşi 50 de milioane lei. În opinia expertei Ianina Spinei, studenţii ar trebui să înţeleagă că tolerînd corupţia, ei îşi diminuează şansele de reuşită în viitor:
„Aşadar, se diminuează motivaţia de a învăţa atât la cel care plăteşte neoficial, pentru că el ştie că oricînd el îşi rezolvă problema prin banul pe care îl dă la buzunar, dar şi acel care învaţă cu sîrguinţă, el nu va fi motivat să înveţe fiindcă el va şti că câtă muncă va depune, el nu va fi apreciat aşa cum trebuie, fiindcă întotdeauna va fi exemplul celuia care plăteşte la buzunar.”
Am întrebat-o pe Ianina Spinei dacă un salariu decent oferit profesorilor ar putea îmbunătăţi starea de lucruri:
„Într-adevăr, salariile trebuie să fie revăzute, dar trebuie de mers pe problema aceasta în complexitate. În primul rînd, ar trebui să fie transparentizată activitatea instituţiilor de învăţământ. E foarte important ca să fie promovate codurile de conduită, dacă există. Şi doar încă ceva să vă spun sub aspect de plagiarism şi compilaţie, foarte des ne confruntăm cu acest fenomen, mai ales în ajunul sesiunilor. Autorităţile publice care au atribuţii nemijlocite faţă de calitatea actului de predare, cum ar fi Ministerul Educaţiei sau Ministerul Afacerilor Interne, ar trebui să intervină aici, pentru a prevedea nişte sancţiuni mai severe pentru persoanele care intermediază fraudele intelectuale.”
Ianina Spinei crede că cei care tolerează şi încurajează corupţia în învăţământ, îşi taie creanga de sub picioare, pentru că într-un final vor ajunge să aibă de a face cu
specialişti nepregătiţi.
