Linkuri accesibilitate

Vladimir Putin: „Să fim puternici !”


La o întîlnire cu armata în 2007
La o întîlnire cu armata în 2007

Candidatul prezidențial promite armatei Rusiei fonduri de circa 770 de miliarde de dolari.


Premierul rus, Vladimir Putin promite într-un articol electoral publicat astăzi în „Rossiiskaya Gazeta" că va moderniza armata dacă este ales președinte la 4 martie. Putin scrie că Rusia va răspunde prin măsuri „eficiente și asimetrice” scutului american anti-rachetă în Europa. Rezumatul articolului făcut de serviciului central de știri al Europei Libere este prezentat de Alexandru Eftode:

Premierul rus, Vladimir Putin promite să reformeze armata și să o reînarmeze în caz de victorie la prezidențialele din 4 martie.

„Nu ne putem întări poziția internațională, dezvolta economia și instituțiile democratice, dacă nu suntem capabili să apărăm Rusia” și resursele țării. „În condițiile șocurilor economice și de altă natură la nivel mondial, există mereu tentația să-ți rezolvi problemele pe spinarea altora”. „Nu trebuie să ducem în ispită pe nimeni cu slăbiciunea noastră”, scrie în „Rossiiskaya Gazeta" candidatul cu cele mai mari șanse la președinția Rusiei.

După cei opt ani de președinție între 2000 și 2008, Putin poate reveni la Kremlin pentru un nou mandat extins la 7 ani plus alți 7, dacă va candida și după aceea. Planurile sale în privința armatei sunt de lungă durată.

În articolul întitulat „Să fim puternici: garanții pentru securitatea națională a Rusiei”, Putin scrie că autoritățile ruse vor cheltui în următorul deceniu pentru reînarmare și reforme militare 23 de trilioane de ruble, sau aproximativ 770 de miliarde de dolari.

Mărirea cheltuielilor nu va reflecta „militarizarea bugetului Rusiei”. Dimpotrivă, armata a fost „subfinanțată cronic” ani la rând. A venit momentul „să se achite nota de plată”, scrie Putin.

Structura militară moștenită din epoca sovietică și-a „epuizat complet” potențialul. Rusia are nevoie de o armată nouă ca să poată răspunde amenințărilor moderne.

Reforma va urmări, între altele, să îmbunătățească viteza de reacție a armatei. Până recent, scrie Vladimir Putin în „Rossiskaya gazeta", unele unități militare aveau nevoie de 5 zile ca să se pună în stare de luptă. Forțele terestre dispun de 100 de brigăzi speciale și obișnuite care trebuie să poată fi gata de luptă într-o oră și să poată fi desfășurate în posibile teatre de război în 24 de ore. Până în 2017, forțele armate ruse vor număra 700 de mii de militari profesioniști din efectivul total de 1 milion de oameni, iar numărul militarilor în termen va scădea constant.

Planurile de reînarmare prevăd să se construiască peste 400 de rachete intercontinentale noi pentru forțele terestre și navale, 28 de submarine dotate cu rachete nucleare, peste 50 de nave de război de suprafață, în jur de 100 de aparate spațiale militare, peste 600 de
Rampă mobilă de lansare a rachetelor
Rampă mobilă de lansare a rachetelor
avioane militare moderne, inclusiv avioane de luptă de generația a cincea, peste 1000 de helicoptere de luptă, 2300 de tancuri și 2000 de unități de artilerie autopropulsate. De asemenea, Putin promite o desfășurare amplă a noului sistem anti-aerian S-400, sistemului antirachetă Vityaz, rachetelor Iskander-M.

Într-un comentariu pe marginea scutului antirachetă din Europa pe care Statele Unite și țările aliate îl construiesc în ciuda obiecțiilor rusești, Vladimir Putin promite un răspuns „eficient și asimetric” din partea Rusiei.

Statele Unite și NATO spun că scutul are scopul să descurajeze și să apere de atacuri din țări ca Iranul, dar Rusia crede că scopul adevărat al scutului ar fi să minimalizeze importanța arsenalelor nucleare rusești. Este o convingere pe care Putin a repetat-o în articolul de astăzi din „Rossiskaya gazeta". Fără a intra în detalii, el scrie că Rusia va dezvolta arme capabile să penetreze acest scut.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG