Linkuri accesibilitate


Universităţile, colegiile şi liceele vor trebui să-şi găsească locul în nişte clasamente ale calităţii şi performanţei. În orice caz, această ierarhizare a instituţiilor de învăţământ va începe odată cu, poate, cel mai important val al reformei profunde a educaţiei, după adoptarea Codului Educaţiei… Vom discuta în această dimineaţă cu ministrul Educaţiei Mihai Şleahtiţchi.

Universităţile, colegiile şi liceele vor trebui să-şi găsească locul în nişte clasamente ale calităţii şi performanţei. În orice caz această ierarhizare a instituţiilor de învăţământ va începe odată cu, poate, cel mai important val al reformei profunde a educaţiei, după adoptarea Codului Educaţiei… Vom discuta în această dimineaţă cu ministrul Educaţiei Mihai Şleahtiţchi.

Europa Liberă: Visul oricărui stat - un sistem educaţional care să producă dacă nu elite, cel puţin cetăţeni competitivi din punct de vedere profesional... Reformele profunde pentru asta nu numai că nu sunt de ocolit, ci sunt vital necesare… Aţi vorbit chiar ieri de o ierarhizare a instituţiilor de învăţământ bazată pe criterii de calitate şi performanţă… Ierarhizare în spiritul şi litera Codului educaţiei… Întâi de toate, mult elaboratul şi chinuitul Cod: în ce stare este şi când va ajunge în guvern şi parlament?

Mihai Şleahtiţchi: „Codul este elaborat, el cuprinde circa 70 de pagini şi sunt anexate circa 120 de avize care vin dinspre specialiştii din interiorul ţării, dar şi dinspre experţii străini, organismele internaţionale, inclusiv partenerii de dezvoltare. Acest cod în curând va fi supus dezbaterilor în cadrul guvernului, după care va merge în parlament, unde va fi discutat în fracţiuni, comisii, şi, sper, va întruni numărul necesar de voturi, atât la prima, cât şi la a doua lectură.”

Europa Liberă: Acum, revenind la decizia de a aplica principiul alegerii grâului de neghină în educaţie, mai exact la crearea unui clasament în care un liceu, de exemplu, va sta la vârf, iar altul la coadă… Înainte de a vorbi de rostul propriu-zis al unei asemenea ierarhizări, cum ar urma să se facă acest lucru?

Mihai Şleahtiţchi: „Astăzi aţi utilizat o sintagmă foarte bună: cetăţean competitiv. Or, un cetăţean competitiv poate să se producă doar în condiţiile unei atmosfere competitive. În aceasta ordine de idei, în spiritul Codului Educaţiei, în Republica Moldova va apărea o Agenţie naţională pentru asigurarea calităţii în învăţământ, care va elabora standardele învăţământului de calitate din care vor izvorî criteriile de performanţă ce vor sta la baza raiting-ului instituţiilor de învăţământ. Care vor fi criteriile vă pot spune doar în linii mari, pentru că urmează ca nişte grupuri de lucru, membri ai acestei agenţii să răspundă concret la această întrebare, evident că vor fi antrenaţi specialişti din străinătate, vom lua în considerare experienţa ţărilor avansate, prospere, ne vom consulta cu toate categoriile de specialişti. Dar în linii mari vă pot spune că ele ar putea fi următoarele: performanţa elevilor la nivel regional, naţional, internaţional (mă refer la locurile pe care le vor ocupa ei la diferite olimpiade, concursuri, competiţii); mobilitatea academică naţională şi internaţională a cadrelor didactice din respectiva instituţie; proiecte naţionale şi internaţionale câştigate; dotarea instituţiei cu carte, laboratoare, ateliere, săli didactice specializate; starea infrastructurii şcolare; climatul socio-afectiv din cadrul acestei instituţii; nivelul de coruptibilitate a instituţiei ş.a.m.d. Sunt lucruri foarte importante fiindcă toate aceste criterii vor apare doar în rezultatul unei munci de lungă durată, vor constitui expresia concentrată a devotamentului profesional şi a responsabilităţii profesionale. Conform acestor criterii în fiecare an societatea va şti care instituţii de învăţământ sunt cele mai bune şi care sunt codaşe, în funcţie de locul pe care îl vor avea în acest clasament naţional, instituţiile vor beneficia de sume diferite de bani, în plus va conta foarte mult imaginea pe care instituţia o va avea în societate. Dacă o instituţie anume pe parcursul anilor în permanenţă se va găsi pe ultimele poziţii atunci nimeni nu va dori să-şi dea copilul şi în consecinţă se va produce dispariţia firească sau moartea firească a acestor instituţii.”

Europa Liberă: Dle ministru, dar ştiţi cum e cu şiretenia în acest stat. Dar nişte Universităţi, nişte licee ale lui Potiomkin, ca să spunem aşa, n-ar putea fi create de imaginaţia foarte bogată a moldovenilor astfel încât să înşele şi comisia respectivă şi pe toţi cei care vor judeca despre calitatea instituţiei?

Mihai Şleahtiţchi: „Dacă ne uităm la asemenea universităţi pe care le avem în Republica Moldova şi care au fost create cu un singur scop - de a face bani - vom vedea că nici una din ele nu se regăseşte în reţeaua contactelor internaţionale, nici una din ele nu este solicitată la nivel regional sau internaţional, cadrul didactic de regulă este antrenat prin cumul, cadrul didactic titular nu este o personalitate recunoscută la nivel regional sau internaţional, cu cărţi care sunt recunoscute, cu publicaţii care se regăsesc în revistele internaţionale ş.a.m.d. De aceea, vom opera cu nişte criterii care vor pune accentul pe nişte parametri care vor constitui expresia concentrată a prestigiului profesional şi a recunoaşterii profesional şi a recunoaşterii la nivel naţional şi regional, dar în mod special la cel internaţional. Odată cu aplicarea acestor criterii, odată cu efectuarea acestui clasament (apropo pentru început vom invita un audit internaţional) în primii 5 ani vom lucra împreună cu experţii din străinătate care ne vor transmite experienţa lor şi vă asigur nu vor accepta presingul şi nu vor accepta să fie cumva influenţaţi de reprezentanţii acestor universităţi „potiomkiniene”, la care v-aţi referit dumneavoastră. Am vorbit nu demult cu fostul ministru al educaţiei din Ungaria, care mi-a spus că în rezultatul aplicării acestor grile de evaluare bazate pe criterii de calitate în Ungaria în primii 5 ani au dispărut sau şi-au dat obştescul sfârşit 40 la sută din universităţile create la repezeală şi cu un singur scop – de a aduce beneficiu celor ce le-au creat.”

Europa Liberă: Dle ministru, să vorbim un pic despre echitate şi inechitate. Nu se va întâmpla oare că, împingând instituţiile de învăţământ spre clasament, astfel încât unele să dispară de proaste ce sunt, s-ar crea o inechitate crasă: cum poate rezista în competiţia de performanţă un liceu dintr-un sat oarecare, de exemplu, unde jumătate din corpul didactic n-a ieşit din mantaua sovietică încă, cu un liceu din capitală sau un oraş mai răsărit?

Mihai Şleahtiţchi: „Avem foarte multe licee bune în mediul rural şi reforma structurală la care am recurs vine tocmai în întâmpinarea gândului pe care l-aţi emis dv. Dacă vom recurge la o reconfigurare substanţială a reţelei instituţionale inclusiv din cadrul mediului rural, şi acolo vă asigur vor apare licee care vor fi foarte bine dotate, care vor dispune de săli de sport, ateliere, laboratoare, unde vom avea suficientă carte şi unde vom avea profesori cu norme complete de ore. Foarte mulţi profesori din aceste licee sunt în ultimul timp antrenaţi în tot felul de proiecte naţionale, regional, internaţionale, de aceea vă asigur că dacă vom face această reconfigurare, dacă vom avea licee de circumscripţie, dacă vom asigura aceste licee cu tot necesarul, ele vor deveni competitive. Iată asigurarea atmosferei de competitivitate, din care ar trebui să izvorască calitate în învăţământ constituie obiectivul esenţial al reformei structurale în care ne-am angajat.”

Europa Liberă: „Vom observa că din învăţământ pleacă semidocţii, incompetenţii şi iresponsabilii, vom şti că aceştia pleacă în baza deciziilor direcţiilor de învăţământ sau ale Ministerului Educaţiei şi pentru că nu au rezistat criteriilor de calitate din învăţământ”, aţi fost citat Dvs. de presă. Cu cine vor fi înlocuiţi, luând în consideraţie că se resimte în continuare un deficit de cadre didactice bine pregătite în special în zonele rurale ?

Mihai Şleahtiţchi: „Pentru început vă răspund la întrebarea care va fi mecanismul de înlocuire – el se va numi concurs naţional. În învăţământ, inclusiv la nivel de licee, la nivel de şcoli primare sau gimnazii, locurile vor fi ocupate în bază de concurs naţional. Mai apoi, evident că dacă acest concurs se va referi la nişte locuri bine plătite, acoperite financiar îndestulător şi dacă aceste locuri vor constitui expresia unor funţii prestigioase, atunci oamenii vor veni la aceste funcţii. Vreau să vă spun că doar în anul 2011 am majorat salariul în învăţământ de două ori, am majorat şi salariul personalului didactic, ştiţi prea bine că în 2011 pentru prima dată Ministerul Educaţiei la capitolul buget a devansat restul ministerelor din republica Moldova şi tendinţa este păstrată şi pentru 2012. Reforma structurală la care m-am referit ne va aduce foarte mulţi bani economisiţi în învăţământ fapt care ne va permite să majorăm din nou să majorăm, din nou salariile cadrului didactic, a personalului auxiliar, să investim sume enorme de bani în procurarea de carte, în eficientizarea reţelei infrastructurale ş.a.m.d. De aceea mergem pe două dimensiuni: pe de o parte facem ca învăţământul să devină unul atractiv, pe de altă parte creăm mecanismele prin care locurile eliberate vor fi ocupate de oamenii care vor dori să vină. Aţi observat probabil în ultimul timp s-a produs un fenomen chiar aş spune eu neobişnuit pentru noi – tot mai mulţi tineri declară că învăţământul reprezintă pentru ei un domeniu atractiv, învăţământul se regăseşte pentru prima dată în ultimii 15 ani l poziţia a treia. Tot mai mulţi tineri doresc să-şi lege activitatea profesională cu învăţământul – acest lucru mă bucură şi el este după mine organic legat de ultimele mişcări, inclusiv financiare, care s-au produs în învăţământ.”

Europa Liberă: Şcolile de circumscripţie sunt din punctul dv. de vedere o istorie de succes pentru populaţie şi binele educaţional sau e ce spune opoziţia?

Mihai Şleahtiţchi: „Vreau să vă spun că nu suntem pionieri în promovarea conceptului de şcoală de circumscripţie. Am preluat experienţa ţărilor care la timpul respectiv au trecut şi ele prin involuţii demografice şi s-au aflat în stare economică precară. Iată atunci acolo a fost luată decizia de a crea acest autobuz şcolar, de a crea şcoală de circumscripţie, de a repara drumuri şi vreau să vă spun că acum mergem în acele ţari pentru a învăţa de la ei cum trebuie de organizat învăţământul. Exact aşa s-a întâmplat în Norvegia şi Suedia (spun Suedia, Norvegia pentru că acolo se atestă cea mai bună calitate a învăţământului)…”

Europa Liberă: Poate că acolo nu sunt cumetriile, dle ministru, spre care să plece aceste autobuze şcolare, cum remarcaţi la un moment dat…

Mihai Şleahtiţchi: „Dacă creăm acea atmosferă de competiţie şi dacă prin acea atmosferă de competiţie care va izvorî din nişte parametri foarte rigizi ai calităţii vom face ca să apară spiritul concurenţei, vă spun că şi în Republica Moldova
E posibil ca cumetrismul să cedeze în faţă interesului de a supravieţui.”

Europa Liberă: Acum să revenim la gerurile noastre: care e starea de lucruri, aşa cum a fost regizată de friguri?

Mihai Şleahtiţchi: „În 16 raioane a fost sistată activitatea instituţiilor de învăţământ, în două - mă refer la Glodeni şi Donduşeni – putem vorbi despre o sistare totală, în celelalte – parţială. Totodată, în 45 de instituţii din 11 raioane a fost redusă durata orelor până la 30, iar în unele cazuri până la 35 de minute. Din cauza stării drumurilor care sunt supra înzăpezite nu s-a realizat transportarea elevilor la Făleşti, Cantemir şi Râşcani. În 11 raioane situaţia este bună, instituţiile de învăţământ activează în regim normal. 5 instituţii superioare şi-au redimensionat ritmul, regimul de lucru. În unele universităţi, cum ar fi spre exemplu Universitatea „A. Russo” din Bălţi, a fost sistată integral activitate până în ziua de luni. În alte instituţii, cum ar fi Universitatea de Stat din Moldova, a fost parţial sistată activitatea. În celelalte s-a produs micşorarea orei de curs până la 50 sau 60 de minute.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG