Situaţie demografică dezolantă, forţă de muncă în descreştere, muncă la negru cu lefuri la plic – sunt doar câteva metehne ce au măcinat sănătatea societăţii moldoveneşti în 2011. Care dintre ele se vor păstra în diagnoze triste şi pentru anul curent şi ce tratament, măcar şi al săracului, va fi stringent necesar? Vom discuta în această dimineaţă cu doctorul în economie Gheorghe Costandachi expert la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.
Europa Liberă: Veţi prezenta în ore numărate un studiu pe care l-aţi realizat în cadrul Institutului „Viitorul”, un studiu care vizează realităţile social-economice moldoveneşti. Iar când, în R. Moldova, se vorbeşte despre realităţi, se vorbeşte de cele mai multe ori despre probleme. Care sunt cele mai importante probleme sau maladii pe care le-aţi diagnosticat pentru 2011?
Gheorghe Costandachi: „Ca să fie pe înţelesul tuturor, se fac mai multe analize, studii, privind situaţia economică, socială, politică etc. Eu m-am axat mai mult pe nişte realităţi pe care toţi le cunosc, toţi le ştiu, vorbesc despre ele pe culoare, dar se tem, nu ştiu de ce, să le pronunţe în glas. Acest studiu este ceva deosebit deoarece conţine abordări ce relevă mai mult soluţiile.
Un capitol aparte am oferit costului muncii şi l-am numit „costul muncii-ofensă socială”. De ce? Fiindcă veniturile pe care le are populaţia în ultimii ani, dar chiar de la începutul formării ca stat a Republicii Moldova, sunt sub limita sărăciei.”
Europa Liberă: Dar cum s-ar explica totuşi acest cost al muncii „sub limita umilinţei umane”, dacă îmi permiteţi o astfel de apreciere?
Gheorghe Costandachi: „Sunt trei componente principale de care depinde acest indiciu: o mare parte de implicare a statului, cu responsabilitatea mediului de afaceri, dar şi a populaţiei. Fiindcă, noi tolerăm ceea ce este - şi preţurile, şi veniturile, etc. - dar în fond noi avem rezerve despre care nu se vorbeşte şi care, poate, nu sunt gestionate. Şi noi venim cu unele soluţii şi recomandări pentru cei de care depind deciziile politice, dar şi macro-economice.”
Europa Liberă: Care ar fi recomandarea cea mai importantă privind costul muncii, de exemplu?
Gheorghe Costandachi: „Unul din factorii principali este că mediul de afaceri trebuie să conştientizeze că nu poate să ia profituri atât de mari, cu diferenţe enorme de costuri a producţiei şi a produselor de pe piaţa de consum, dar în schimb să le ofere angajaţilor săi un val foarte redus de salarii şi venituri. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, statul nu face decât să stea liber şi să privească ceea ce se întâmplă în situaţia Republicii Moldova. Eu fac referire la salariile ilegale, angajaţii ilegali, care de multe ori sunt de multe ori m ai mari decât acela declarate.”
Europa Liberă: Vorbiţi de aşa-numitele „salarii la plic”, sau la munca la negru…
Gheorghe Costandachi: „Da, să le numim salarii la plic, dar oficial se numeşte salarii ilegale, muncitori ilegali. Eu am aicea un studiu foarte amplu, cu cifre, exemple etc… Nu se gestionează corect acest proces, iar instituţiile, organele publice de care depind aceste fenomene negre stau şi se îngrijorează de salariile sale mici în loc să-şi facă treaba.”
Europa Liberă: Cu alte cuvinte, dle Constandachi, antreprenorii noştri vor să se îmbogăţească peste noapte şi, plus la asta, nici să nu dea statului ce s-ar cuveni. Dar rămâne Republica Moldova o ţară doar a diagnozelor fără leac sau are totuşi capacitate sau potenţial intelectual, voinţă politică pentru a face faţă cu minimum pierderi acestor provocări?
Gheorghe Costandachi: „De aceea şi vine acest studiu. De la bun început mă axez pe nişte explicaţii că trebuie să fie implicaţie, nu pur şi simplu analize şi prognoze pentru prognoze. Instituţii, diferite organe, ONG-uri fac diferite analize macroeconomice şi nu prezintă soluţii. În acest scop, acest studiu vine cu soluţii foarte concrete, cu exemple foarte concrete, unde sunt abordate aşa fenomene cum sunt salariile în plic, corupţia, eu ştiu, eschivarea de la plata impozitelor, se dau scheme concrete de eschivare de la plata TVA, accize etc.
Facem o schemă cred că pentru prima în Republica Moldova a economiei tenebre, care are impact extrem asupra mediului social în Republica Moldova. Noi cunoaştem că economia tenebră estimată de către unele instituţii financiare internaţionale, dar şi de unii experţi din Republica Moldova atinge aproximativ 50 la sută din economia naţională. Aceasta are efecte extreme asupra bugetului, bugetului asigurărilor în medicină, asigurărilor sociale, asupra fondului de pensii.”
Europa Liberă: Aţi putea să ne dezvăluiţi cum aţi ajuns la aceste scheme?
Gheorghe Costandachi: „Eu nu fac o estimare a economiei tenebre, pentru că statul, cu toate instituţiile lui, nu se implică în estimarea acestui fenomen. Noi vorbim puţin despre estimarea lui, vorbim despre schema de realizare a economiei tenebre. Aceasta nu se face într-o zi şi nu se face în două. Eu, pe parcursul a mai mulţi ani, studiez aceste fenomene şi m-am lovit deseori de aceste probleme şi am văzut interconexiunile dintre stat, să zicem, remitenţe, ş.a.m.d. Nu vreau să fiu foarte concret, că avem lansarea studiului în faţă…”
Europa Liberă: De unde siguranţa totuşi că autorităţile statului, care după cum bine se vede uneori sunt preocupate de cu totul alte probleme, vor fi iată acum mai receptive, vor pleca urechea cu mai multă atenţie şi băgare de seamă la aceste studii care apar din partea diferitor instituţii, recomandări care se conţin în asemenea studii?
Gheorghe Costandachi: „Vreau să vă spun că există foarte multe studii analitice, dar există foarte puţine studii axate pe aceste fenomene. Şi doi, există foarte puţine analize cu rezultate perfective, dar şi soluţii concrete. Toţi se tem să facă unele prognoze, unele recomandări pentru că poate sunt antrenaţi, poate sunt dependenţi de cineva de care depind deciziile. Dar în situaţia reală, în situaţia reală în care se află Republica Moldova desigur este foarte greu ca decidenţii să se implice în mecanismul de realizare a tuturor soluţiilor cu care venim noi. Noi le arătăm în profil instituţiilor de care depinde să zicem forţa de muncă, de care depinde costul muncii, aşa cum este Inspecţia Muncii, care sunt mai mult preocupaţi de salariile lor, sau CCCEC, care sunt foarte numeroşi, dar avem doar câteva dosare penale. Şi vorbim despre unele mecanisme deschis, curat. Mai facem reper, punem reper pe conştiinţa socială, pentru că până la urmă nu putem să sărim în prăpastie.”
Europa Liberă: Ce scenariu de evoluţie a R. Moldova, pornind de la actuala stare de lucruri vi se pare optimist, ca să nu vorbim de lucruri pesimiste de dimineaţă, că lumea şi aşa are necazuri cu gerul de afară?
Gheorghe Costandachi: „Foarte mulţi sunt pesimişti şi prezintă totul pesimist. Noi în schimb prezentăm într-o manieră foarte optimistă. Şi în situaţia în care toate regiunile vecine se ciocnesc cu unele crize ale datoriile internaţionale, crize monetare, cred că Republica Moldova nu trebuie să se trezească ca în anul 2008, când din cauza unor acţiuni incorecte sau a inacţiunilor guvernării, Moldova s-a pomenit în 2009 într-o recesiune economică foarte greoaie. De aceea, dacă guvernanţii, aşa cum sunt, cu instabilitatea politică de astăzi, mă gândesc că dacă îşi vor apleca urechile şi chiar îi chemăm să facă acest lucru, indiferent de locul unde se află, să-şi realizeze funcţiile sale aşa cum se cuvine, Moldova va trece nu atât de greu peste această criză care vine din Occident.”
Europa Liberă: Dle Costandachi, vă mulţumim.
