Linkuri accesibilitate

Avocaţii pentru Drepturile Omului îi dau replica Episcopului Marchel


Doina Ioana Străisteanu (stânga), Sergiu Ostaf (centru) şi Vanu Jereghi (dreapta)

Doina Ioana Străisteanu (stânga), Sergiu Ostaf (centru) şi Vanu Jereghi (dreapta)

Episcopul de Bălţi şi Făleşti Marchel spune că guvernul ar vrea să „homosexualizeze” Moldova.


Mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au cerut din nou guvernului şi parlamentului să adopte legea antidiscriminare, să protejeze drepturilor minorităţilor sexuale şi religioase. Un apel venit ca replică la criticile dure, formulate la adresa aceleiaşi legi de Preasfinţitul Marchel, arhipăstor al Episcopiei de Bălţi şi Făleşti. Pentru avocaţii drepturilor omului este inacceptabil ca feţe bisericeşti să încurajeze discriminarea unor minorităţi. Mai multe de la Diana Răileanu:

În opinia avocatei Doina Ioana Străisteanu, cunsocută pentru activitatea sa în domeniul discriminării rasiale şi sexuale, discursul Episcopului Marchel, ţinut în timpul unei conferinţe de presă, săptămâna trecută, ar incita la ură împotriva minorităţilor sexuale:

„Chiar dacă un anumit stil de viaţă sau o anumită opinie socială a unor grupuri contravine dogmelor religioase, asta nu dă dreptul feţelor bisericeşti să acţioneze în baza religiilor ca să inspire la violenţă sau ură între diferite grupuri sociale. El a făcut trimitere la convieţuirea paşnică a oamenilor în societatea moldovenească, o astfel de convieţuire nu poate fi paşnică cînd reprezentanţii unui cult religios la o conferinţă instigă cu cuvinte injurioase şi nepotrivite la intoleranţă faţă de anumite grupuri.”

Mai mulţi experţi în domeniul drepturilor omului, au subliniat în repetate rînduri că legea antidiscriminare, criticată vehement de cler, nu apără doar drepturile minorităţilor sexuale, ci şi a femeilor, bătrînilor sau persoanelor cu dizabilităţi. Directorul Institutului pentru Drepturile Omului, Vanu Jereghi spune că în instanţele de judecată avocaţii au mâinile legate atunci cînd vor să demonstreze că o femeie însărcinată, de exemplu, sau o persoană infectată cu virusul HIV a fost discriminată:

„Atunci cînd mergem în instanţa de judecată nu avem baza legală ca să solicităm despăgubiri pe anumite cazuri, ca să revendicăm drepturile acestor persoane. Dar sunt nişte cazuri ieşite din comun, de exemplu atunci cînd o persoană pentru faptul că este seropozitivă nu poate fi cazată într-o instituţie socială. Noi am mers în instanţa de judecată şi am obligat Ministerul Protecţiei Sociale ca să modifice acest regulament, dar în cazul în care ar fi fost o lege cu privire la nediscriminare, noi puteam cere şi o despăgubire în favoarea acestei persoane care a fost între viaţă şi moarte pentru că nu are cum să se întreţină, este invalidă şi nu are capacităţi să ajungă în această instituţie.”


Experţii spun că Republica Moldova s-a angajat să adopte legea antidiscriminare, între altele şi în scopul de a obţine liberalizarea regimului de acordare a vizelor europene. Retrasă din Parlament în primăvara anului trecut, pe motiv că nu a găsit susţinere printre deputaţi, legea se află acum la Ministerul Justiţiei, pentru modificări.

L-am întrebat pe directorul Centrului CREDO Sergiu Ostaf de ce adoptarea legii antidiscriminare este amânată de către politicienii de la Chişinău:

„Primul factor este dorinţa actualului guvern să avem o lege care are şi suficiente pârghii instituţionale şi este compatibilă totalmente cu standardele europene. Doi, desigur că există o instabilitate politică în acest moment şi deoarece există anumite forţe politice care altădată susţineau proiectul de lege cu privire la discriminare, dar acum se opun şi utilizează acest proiect de lege ca pe o modalitate prin care ar putea să câştige electoratul, şi atunci guvernarea actuală fiind nesigură pentru stabilitatea politică încearcă să amâne adoptarea acestei legi pentru o perioada cînd va fi o stabilitate mai clară. Şi trei, probabil că mai există în Republica Moldova o înţelegere neadecvată despre beneficiile majore pentru cel puţin jumătate din populaţia ţării în urma adopătrii acestei legi.”

Anterior, unele partide politice au cerut excluderea din proiectul de lege antidiscriminare a sintagmei „orientare sexuală”. La părere lui Sergiu Ostaf, comunitatea internaţională nu ar accepta lipsa acestei prevederi, pentru că atunci cînd vor călători fără vize în ţările Uniunii Europene, cetăţenii moldoveni vor beneficia de anumite drepturi fără a fi discriminaţi. Prin urmare, şi cetăţenilor europeni trebuie să li se garanteze aceleaşi drepturi, aici pe teritoriul Republicii Moldova. În plus, a precizat expertul, adoptarea legii antidiscriminare reprezintă un test de toleranţa pentru adminterea în Uniunea Europeană.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG