Linkuri accesibilitate

Dacă ar fi să aleg Miss Literatura Universală şi Miss Literatura Naţională, nu aş ezita să numesc Leagănul respiraţiei, de Herta MULLER şi Acasă, pe câmpia Armaghedonului, de Marta PETREU.



„Nu există pe faţa pământului ocupaţie mai indiscretă decât privitul de aproape al unei femei frumoase citind un text de plăcere….”, scriam pe finalul Ţesut-ului viu. 10 x 10, cu gândul la maică-mea, profesoară de limbă şi literatură română, ce şi-a petrecut mai mult de jumătate de viaţă aplecată peste caietele elevilor, corectându-le dictările & compunerile. Câte biblioteci ar fi putut citi, dacă n-ar fi trebuit să înveţe generaţii de copii a scrie corect şi a înţelege cele citite! Îi datorez dragostea pentru lectură, chiar dacă în copilărie am suferit pe ascuns că şcoala (cu tot ce presupunea aceasta) mi-o fură pe mama. Ei bine, la cei 69 de ani împliniţi (mulţi înainte!), mama predă mereu la aceeaşi şcoală, iar eu – vorba poetului – citesc înainte.

Dar şi… înapoi, recitirile prilejuindu-mi bucurii cu atât mai mari, cu cât respectivele texte se arată la fel de proaspete ca prima oară, cunoaşterea fabulei permiţându-ţi să te laşi purtat în voie de frumuseţea scriiturii propriu-zise, cum a şi fost cazul cu Jocul cu mărgele de sticlă, de Hermann HESSE, Rao, 2008 – primul op în Top 10. La fel, relectura Cercul-ului nebunilor, de John Cowper POWYS, Humanitas, 2009, mi-a redeşteptat gustul pentru marea tradiţie a prozei realiste, celebrul autor britanic fiind un fel de… Tolstoievski al epocii sale.

Despre Binevoitoarele lui Jonathan LITTELL, Rao, 2007, se poate spune că-i o lectură în oglinda retrovizoare – şi asta deoarece, la data apariţiei romanului în franceză, în 2006, s-a vorbit atât de mult despre carte, încât am decis s-o citesc după ce toată lumea o va fi uitat – într-adevăr, o lectură de neuitat, la care n-aş mai reveni în veci!

Totodată, nu am putut scăpa de presiunea mass-media şi astfel m-am pomenit că deschid Cimitirul din Praga, de Umberto ECO, Polirom, 2010, cât să trag cu ochiul, dar parcă a fost chip să mă opresc – pe durata celor 450 de pagini, aproape că nu am pus geană pe geană, dar Doamne sfinte! ce frumoase sunt nopţile albe cu o astfel de carte în mâna. Şi ce pline de poezie (tragică!) paginile romanului Leagănul respiraţiei, de Herta MULLER, Humanitas, 2010, în tălmăcirea lui Alexandru Şaghinean. Nu se poate rata un asemenea titlu! (Amintesc, între paranteze, că laureata germană a Premiului Nobel pentru Literatură din 2009 e originară din România, ceea ce ne aduce satisfacţia unui Nobel, fie şi prin procură…)

Pe Amos OZ l-am cunoscut acum nişte ani, în cadrul Zile-lor şi Nopţi-lor de Literatură – este bărbatul cu cei mai profunzi ochi albaştri văzuţi vreodată, şi totodată autorul romanului Să nu pronunţi: noapte, Humanitas, 2010, de citit cu încetinitorul, pentru a nu risipi nimic din atât de discreta-i frumuseţe interioară.

Ajuns cu lecturile la literatura naţională, trebuie să mărturisesc că două dintre cele mai aşteptate cărţi ale ultimelor decenii – una de poezie şi cealaltă de proză – m-au surprins plăcut, chit că nici cartea Alcool, de Ion MUREŞAN, Charmides, 2010, nici Un om din Est, de Ioan GROŞAN, Tracus Arte, 2010, nu sunt şi cele mai bune cărţi ale scriitorilor de faţă, fără doar şi poate – autori de cursă lungă; or, se ştie că-n ale scrisului e mult mai greu să te menţii în formă, ceea ce le reuşeşte perfect celor doi monştri sacri ai generaţiei ’80: Ion Mureşan şi Ioan Groşan.

Marea surpriză vine însă de la o altă optzecistă, poeta şi eseista Marta PETREU, al cărei roman Acasă, pe câmpia Armaghedonului, Polirom, 2011, este revelaţia anului literar 2011, dacă nu cumva a ultimului deceniu. Dincolo de trama cărţii – absolut cumplită! –, o excepţională limbă românească vorbită de ţăranii ardeleni singularizează acest roman printre producţiile literare de ultimă oră/dintotdeauna.

Lista ar fi incompletă fără o carte despre plăcerea lecturii, şi anume Biblioteca stranie, de Ruxandra CESEREANU, Curtea Veche, 2010, la care mă văd abonat şi eu, şi ascultătorii mei…
Aşadar, lista finală, numai bună de alergat cu ea la cea mai apropiată librărie din Cartier:

Hermann HESSE, Jocul cu mărgele de sticlă, Rao, 2008;
John Cowper POWYS, Cercul nebunilor, Humanitas, 2009;
Jonathan LITTELL, Binevoitoarele, Rao, 2007;
Umberto ECO, Cimitirul din Praga, Polirom, 2010;
Herta MULLER, Leagănul respiraţiei, Humanitas, 2010;
Amos OZ, Să nu pronunţi: noapte, Humanitas, 2010;
Ion MUREŞAN, cartea Alcool, Charmides, 2010;
Ioan GROŞAN, Un om din Est, Tracus Arte, 2010;
Marta PETREU, Acasă, pe câmpia Armaghedonului, Polirom, 2011;
Ruxandra CESEREANU, Biblioteca stranie, Curtea Veche, 2010.

Dacă ar fi să aleg, din cele zece finaliste, Miss Literatura Universală şi Miss Literatura Naţională, nu aş ezita să numesc Leagănul respiraţiei, de Herta MULLER, la prima categorie, şi Acasă, pe câmpia Armaghedonului, de Marta PETREU, la cea de a doua – chit că ambele cărţi vorbesc în temei despre realităţi româneşti. Ceea ce înseamnă că nasc şi în Transilvania autori de talie europeană!
XS
SM
MD
LG