Linkuri accesibilitate

Sociologul Doru Petruţi crede că Moldova trebuie să se ajute în primul rând singură.


Mai sunt câteva zile până la sfârşitul anului. Mai toată lumea începe să îşi facă socoteala dacă anul care se încheie în curând a fost unul bun sau rău, dacă a adus ceea ce oamenii au sperat, dacă şi-au îndeplinit sau nu promisiunile, visele, speranţele. Ca tot gospodarul, şi Europa Liberă începe de astăzi să facă bilanţuri. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu sociologul Doru Petruţi, directorul IMAS Moldova:


Europa Liberă: Dincolo de factologia acestui an, s-au produs turnuri esenţiale. Se vorbeşte că a devenit lumea mai pesimistă în privinţa integrării europene şi cumva mai ispitită de Răsărit. Se uită mai multă lume spre stânga, decât spre dreapta, s-au cam strepezit dinţii de la democraţie. E adevărat? Sau nu?

Doru Petruţi: „Eu aş caracteriza anul acesta ca fiind un an cu dezamăgiri esenţiale, ca să folosesc termenul de „esenţiale”. E un an în care optimismul populaţiei s-a irosit repede, uşor. A fost un an în care populaţia n-a primit în primul rând confirmările de care avea nevoie. Şi asta se va transforma la un moment dat şi în costuri electorale. Uitatul la stânga şi la dreapta – eu cred că asta va mai dura, pentru că lumea încă nu înţelege politica în termeni de stânga şi dreapta. În continuare e vorba de foarte multă imagine, de foarte mult PR. Din păcate de foarte mult afect chiar şi în rândul electoratului şi mai puţină raţiune, informare, documentare şi prelucrarea de informaţie de pe politic. Aşa că cu stânga-dreapta nu ştiu ce să spun, nu cred că populaţia dezbate lucrurile în termenii ăştia. Avem însă certitudine pe 2011: faptul că iată sunt trei ani de guvernare de dreapta, sigur că părerile sun împărţite că e mult, că e puţin. Cert e că populaţia n-a obţinut confirmările necesare, nu vede performanţa acestei guvernări transformată în beneficii personale, sau pentru familii, sau măcar la nivel de societate.”

Europa Liberă: Sau foarte puţini au simţit acest lucru.

Doru Petruţi: „Foarte, foarte puţini. Chiar putem vorbi de un segment foarte îngust. Şi atunci sigur că e cumva o mişcare naturală de a te gândi cum a fost cu cinci ani în urmă, cu opt ani în urmă, cum a fost guvernarea comunistă faţă de guvernarea de acum. Sunt comparaţii, pe care oamenii le fac.”

Europa Liberă: Dar oamenii care vor să se întâmple ceva mai bun, transformă asta în valori materiale sau totuşi şi spirituale?

Doru Petruţi: „Cred că tot mai puţini se gândesc la lucrurile astea pentru că e un an în care cetăţenii au fost flancaţi practic de foarte multe probleme care-i afectează la nivel personal. Problemele societăţii şi ale instituţiilor au trecut, cred că în plan secund. Şi din păcate, presiunea pe cetăţeni acum sunt lucruri foarte stringente legate chiar de supravieţuire – de venituri, de plata facturilor – iată că au venit primul val de facturi, cu nişte sume extraordinare în condiţiile în care luna decembrie şi noiembrie nu a fost una friguroasă. La ce să ne aşteptăm?”

Europa Liberă: Ştiu şi eu asta. Am comparat cu anul trecut şi m-a dat pe spate cifrele.

Doru Petruţi: „Şi gândiţi-vă că lucrurile astea trebuie plătite lună de lună. Stai şi te gândeşti, cum de reuşesc totuşi moldovenii, având veniturile respective, când te uiţi la costurile directe şi la ce pondere reprezintă ele din veniturile persoanelor situaţia nu e deloc una îmbucurătoare. Mai vroiam să spun o idee legată de democraţia de aici din Moldova, sau guvernarea asta de dreapta. Aud deseori ori comparaţii între Occident şi Moldova şi că forţele de dreapta ş.a.m.d. Forţele de dreapta din Occident au avut la dispoziţie foarte multe guvernări, au avut timp să guverneze şi să dea confirmările necesare. Desigur că seriozitatea a fost alta. Şi atunci sigur că în Moldova e mult mai greu de construit credibilitate pe o guvernare foarte, să fim sinceri, foarte tânără. Noi exersăm democraţia autentică, cu libertate de exprimare, de discuţie de manifestare în spaţiul public, noi exersăm de puţini ani – doi-trei ani la nivelul istoriei unei ţări.”

Europa Liberă: Adică e nevoie de un rodaj.

Doru Petruţi: „E nevoie de un rodaj şi e nevoie de exerciţii. Din păcate lucrurile astea se învaţă câte odată şi văzând, şi făcând. Dacă nu ne putem baza pe o clasă politică foarte educată şi performantă, cu un nivel ridicat de pricepere politică.”

Europa Liberă: Instituţia administraţiei locale a căpătat mai multă autoritate, mai multă încredere?

Doru Petruţi: „Administraţia publică locală a rămas ultima redută. Persoanele în toată învălmăşeala asta, din care mulţi nu mai înţeleg de mult timp foarte multe, administraţia publică locală a rămas singurul sprijin, la care încă oamenii îşi mai pot rezolva problemele foarte stringente şi ce ţin de gospodăria lor. Sigur că în mediul rural distanţa faţă de autorităţile astea e mai mare, dar măcar pentru populaţia rurală, cel mai afectată de ceea ce se întâmplă în ultimii doi-trei ani, măcar pentru ei a rămas un sprijin. Şi nu întâmplător în sondaje administraţia publică locală e sus, după biserică, armată şi organizaţiile din mass media.”

Europa Liberă: Moldovenii, şi nu doar, totuşi au senzaţia că nu li se poate întâmpla ceva foarte rău, sau dramatic. Cataclismele sunt undeva departe. Cum credeţi, ce se întâmplă în exterior, foarte aproape de frontiere, dar şi mai departe, a influenţat cumva starea asta de spirit, sau nu?

Doru Petruţi: „Lucrurile aici din perspectiva cifrelor de sondaj nu cred că mai au unde să meargă mai jos de-atât. Nu mai e loc. Mai rău de atâta nu se poate. Sigur se poate stagna şi demoralizarea şi pesimismul populaţiei să fie menţinut la un nivel scăzut pentru o perioadă mai mare. Ce se întâmplă în exterior cred că-i afectează mai mult pe moldoveni din perspectiva circulaţiei libere şi dorinţa de a găsi supapa, de a aduce nişte venituri şi de a supravieţui aici. În rest, Moldova a trecut relativ bine peste o criză economică care a făcut „furori” în Europa. Sigur, cred că şi fondul evenimentelor din Grecia şi a ceea ce a urmat apoi între mai marii Europei, sigur că lucrurile astea au lăsat ceva urme de pesimism legat de viitorul european.

Dar lucrurile trebuie tratate foarte nuanţat, pentru că prestaţia politicienilor de aici, legat de Europa lasă urme imediate în percepţiile populaţiei, legat de aderarea la UE sau la uniunea Belarus-Kazahstan-Rusia. Deci, totul trebuie tratat prin prisma a ceea ce se întâmplă aici şi am văzut pe parcursul anului o activitate diferită a guvernanţilor legat de promovarea ideii europene. Au fost perioade de pauză, au fost perioade mai intensive şi sigur că e normal.

Aş face o comparaţie cu situaţia din Turcia şi poate asta ar trebui înţeles. Turcia a discutat foarte mult legat de aderarea la UE şi la un moment dat aveau susţinerea a 80 la sută din populaţie. Iată că în câţiva ani susţinerea populaţiei a coborât la jumătate, la 40 la sută. Şi lucrul acesta se poate întâmpla şi în Moldova, dacă se mimează negocieri. Şi dacă autorităţile din Republica Moldova nu-şi fac la timp temele. Adică este un credit acordat şi de populaţie, dar să înţelegem că el n-are cum să ţină pe fondul unor probleme personale şi pe fondul situaţiei socio-economice. Nu mai vorbesc şi de cea politică de la Chişinău. Moldova trebuie să se ajute în primul rând singură.”
XS
SM
MD
LG