Linkuri accesibilitate

NATO sugerează Rusiei să nu cheltuie bani pe măsuri de răspuns la scutul său antirachetă


Reuniunea ministerială NATO de la Bruxelles

Reuniunea ministerială NATO de la Bruxelles

Un interviu cu Koba Liklikadze, expert în probleme de securitate.







Miniştrii de externe din ţările NATO discuta timp de două zile, începînd cu 7 decembrie, chestiuni legate de situaţia din Afganistan şi Pakistan cît şi relaţiile dintre Alianţa Nord Atlantică şi Rusia. În cadrul consiliului Rusia-NATO, la care va participa la discuţii şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, se aşteaptă să se discute din nou despre scutul defensiv antirachetă NATO din Europa care nemulţumeşte Rusia şi are loc după ce secretarul de stat american Hillary Clinton a criticat fără ambiguităţi modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din 4 decembrie din Rusia, considerîndu-le „incorecte”. L-am întrebat pe expertul în probleme de securitate a serviciului georgian al Europei Libere, Koba Liklikadze, care urmăreşte discuţiile, în ce atmosferă au început acestea şi la ce s-ar putea ajunge:

Koba Liklikadze: „La conferinţa de presă susţinută înainte de începerea ministerialei Secretarul General al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a atras atenţia asupra acestor disensiuni cu Rusia. El a spus că în ciuda unor rezultate bune atinse în cooperarea NATO cu Rusia în Afganistan, în lupta împotriva proliferării armelor nucleare sau cu pirateria, există neînţelegeri cu privire la scutul antirachetă. Dl. Rasmussen a accentuat că trezesc nedumerire sugestiile recente ale preşedintelui Dmitri Medvedev asupra sistemului NATO de apărare antirachetă, precum că Rusia va desfăşura rachete în zone învecinate Alianţei, în particular în Kaliningrad. Anders Fogh Rasmussen a subliniat totuşi că mai există loc pentru atingerea unor înţelegeri şi că în cadrul consiliului Rusia-NATO, care va avea loc pe 8 decembrie, reprezentanţii NATO vor încerca să convingă Rusia că apărarea antirachetă este un interes comun al Rusiei şi Occidentului.

Dl Rasmussen a utilizat în acest context o frază foarte interesantă: el a spus că dacă Rusia va decide să cheltuie bani pe un pas de răspuns, aceştia vor fi bani aruncaţi în vânt şi că Rusia ar face mai bine să îndrepte aceste fonduri spre ridicarea nivelului de trai al poporului rus şi proiecte sociale. Pentru o persoană atât de atentă şi calculată cum este cunoscut domnul Rasmussen, această declaraţie a atras atenţia tuturor.”

Europa Liberă: Există vreo şansă ca în urma discuţiilor de astăzi din comitetul Rusia-NATO, Federaţia Rusă să-şi tempereze această retorică împotriva scutului antirachetă?

Koba Liklikadze

Koba Liklikadze

Koba Liklikadze: „Cunoscând foarte bine anatomia acestor luări de poziţie a Rusiei, cel mai probabil că ea va continua să întindă coarda ca să obţină vreo cedare din partea NATO. Acesta este stilul obişnuit pentru Federaţia Rusă în ultimii 10 ani. Aşa s-a întâmplat şi în legătură cu Afganistanul: Rusia a fost împotriva operaţiunii, dar imediat ce a primit bani de la NATO pentru coridorul de transport, s-a răzgândit. Aşa a fost şi în cazul Libiei, acum – în cazul Siriei.

Toată lumea vede că Federaţia Rusă afişează această poziţie anti-NATO, anti-occident. Acest gen de atitudine are impact asupra procesului electoral, cum au demonstrat şi ultimele alegeri. Vin şi prezidenţialele ruse, aşa că Kremlinul va continua să tensioneze situaţia până la momentul în care va primi vreo ofertă de răspuns din partea Occidentului şi cu aceasta se va termina probabil.

Pentru că, după mine, Kremlinul înţelege foarte bine că nu este ameninţat de nici o primejdie în legătură cu acest sistem antirachetă. Este un fel de „luptă a buldogilor”, dacă e să-l parafrazez pe Churchill. Rusia nu poate până nu-şi arată pumnul, până nu arată că este un super-stat, un stat puternic care poate clătina lumea. Medvedev repetă mereu că dacă Rusia nu acţiona ferm în Georgia în timpul războiului din august, NATO ar fi primit deja alţi membri şi s-ar fi extins în Est, dar aşa – Rusia a oprit extinderea. El se laudă cu acest lucru. Rusia vede că nu există nici un pericol pentru Rusia din partea rachetelor pe care NATO vrea să le desfăşoare în Europa, ele vor fi îndreptate în altă direcţie, dar continuă să insiste.”

Europa Liberă: Ce alte subiecte importante vor fi discutate în cadrul ministerialei?

Koba Liklikadze
: „Afganistan, desigur. Şi Kosovo. Secretarul General NATO i-a îndemnat pe sârbii kosovari să înlăture punctele de control pe care le-au desfăşurat în nordul ţării şi să respecte acordurile semnate până acum. Despre Afganistan, dl Rasmussen a spus că la sfârşitul acestui an mai mult de jumătate din teritoriul ţării va fi controlat de forţele interne, iar după 2014, forţele de apărare şi securitate afgane vor deţine întregul control în ţară, aşa cum s-a stabilit la summit-ul de la Lisabona. Şi, desigur, pregătirea pentru următorul summit, programat să se desfăşoare la Chicago pe 20-21 mai 2012.”
XS
SM
MD
LG