Linkuri accesibilitate

Şase din zece femei din Moldova suferă de pe urma violenței domestice


Campanie Amnesty International împotriva violenței domestice

Campanie Amnesty International împotriva violenței domestice

„Recunoaşterea publică a egalităţii genurilor ar diminua violenţa împotriva femeilor.”




Deținătoarea portofoliului muncii, protecției sociale și familiei în guvernul de la Chișinău, Valentina Buliga, a spus vineri cã 6 din 10 femei din Moldova suferă de pe urma violenței domestice. Anunțul doamnei Bulgia a coincis cu Ziua Internațională împotriva violenței fațã de femei. Corespondenta Europei Libere Alla Ceapai a realizat un reportaj la Chișinău cu ocazia unei campanii Amnesty International împotriva violenței la care sînt supuse femeile.





„Bărbatul care îşi bate femeia” aşa au definit violenţa mai mulţi chişinăuenii cu care am discutat ocazional în stradă.


„La noi în societate femeia este considerată pe locul doi, sau că este obligată să facă unele lucruri, ne luînd în consideraţie drepturile acesteia.”

„Dacă femeia face un pas greşit este probabilitatea să o bată, să o înjure.”

„Este concepţia că bărbatul trebuie să se manifeste lovind.”

„Adevăratul bărbat niciodată nu trebuie să recurgă la acte de violenţă.”

„În primul rînd este violenţa la nivel psihologic, mai ales problema financiară este evidenţiată. Altfel de violenţă la serviciu chiar sunt impuse anumite condiţii.”

„În majoritatea cazurilor este violenţa în familie.”

„Unele femei dacă sunt supuse violenţei - rabdă şi tac, altele femei se consideră că sunt mai puţin apte pentru a lua decizii şi apelează la alte persoane. Dar sunt multe femei care singure nu se iubesc pe sine.”

„Sunt o categorie de femei care singure provoacă violenţa.”

Alexei Buzu expert la Centrul de Parteneriat pentru Dezvoltare „Progen” spune că societatea percepe fenomenul violenţei, după metoda aisbergului, adică după cele mai vizibile forme, de agresivitate fizică:

„Vîrful aisberg-ului se aseamănă cu cele mai vizibile forme de violenţă, şi anume violenţa fizică în cadrul familiei. Însă există mai multe forme de violenţă, de exemplu violenţa economică atunci cînd bărbatul exercită putere şi influenţă pentru a limita libertatea economică a femeii, ea nu poate să aibă un serviciu pentru că trebuie să stea acasă, trebuie să aibă grijă de copii, sau violenţă morală şi verbală. Cred că la noi încă persistă această mentalitate că trebuie să existe şi vina femeii că ba nu a făcut mîncare, curăţenie, nu a avut grijă de copii sau s-a îmbrăcat provocător.”

Cauza violenţei, mai spune Alexei Buzu, este inegalitatea rolului femeii şi a bărbatului în societate.

„Atît mass-media, cît şi operatorii de publicitate încearcă să proiecteze o imagine defavorizată a femeilor, drept obiecte sexuale, sau în posesia bărbaţilor. Noi dacă acum ne uităm peste produsele mass-media noi vedem că atunci cînd vorbim despre securitate, despre energetică, despre business, despre economie. Emisiunile sunt în mare parte oferite vocilor bărbaţilor, iar atunci cînd vorbim despre familie, divertisment şi cultură încep să apară şi femeile.”

Alexei Buzu se arată convis că doar o recunoaştere publică a egalităţii genurilor ar diminua fenomenul violenţei asupra femeilor.
XS
SM
MD
LG