Linkuri accesibilitate

Jurnalul săptămânal al lui Alexandru Paladi.



Luni

„Bună dimineaţa, este ora 7.00, începem ştirile...” anunţă vocea serioasă care vine din difuzoare. Cu aceste cuvinte mă trezesc. Tocmai şi alarma ceasului răsună, dar cu ştirile mai repede revin la realitate. În timp ce ele se scurg, îmi sorb ceaiul şi planific ziua. E deja 7 şi 40, trebuie să pornesc la muncă, dar astăzi merg la prima oră la o întîlnire cu potenţialii parteneri de distribuţie.

Jurnalul săptămânal al lui Alexandru Paladi


Fiindcă mă grăbesc opresc un maxi-taxi (obişnuiesc să călătoresc cu troleibuzul), dimineaţa ele circulă mai des şi mai grăbit, dat fiind faptul că staţia terminus este chiar lîngă casa care locuiesc poate prind şi un loc pe scaun. După întîlnire, mă îndrept spre birou, cu gîndul la vînzările de săptămâna trecută, de obicei în fiecare luni primesc date despre vînzarea ziarului, oare cum a mers vînzarea? Sper la rezultate bune. În general vînzările sunt într-o uşoară scădere. Cititorii nu mai citesc? mă întreb retoric, cred că de vină este problema financiară.

La birou aflu o ştire şoc: un poliţist de la poliţia rutieră a fost lovit în capilară şi călcat pe picior, de un şofer beat, este internat în spital cu piciorul în ghips, este în stare stabilă. Mă abţin să comentez. Zilele trecute, inclusiv şi cea de astăzi, mass-media este inundată de ştirea celor trei membri care au parasit fracţiunea din parlament a PCRM-ului. Ei sunt gata să voteze pentru preşedintele ţării, în principiu sună bine. Eu rămân îngrijorat, deoarece ei au declarat că nu recunosc Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi vor un preşedinte apolitic, dar poate şi vreun fotoliu?... Rămâne să vedem…

Marţi

Aflu de la ştirile de dimineaţă că cei trei comunişti rîvnesc la funcţii, rămîn dezamăgit. S-a spulberat speranţa de a crede în ei. La birou, pregătesc distribuţia ziarului, cititorii şi abonaţii trebuie să primească ziarul la timp.

Se apropie ora mesei, dar nu cred că reuşesc să mănânc, mai am treabă. Pregătesc preţurile pentru Ziua Abonatului şi scrisorile oficiale apoi să le duc la Poşta Moldovei. Cu departamentul economic, încercăm să facem o reducere cît mai mare posibilă. Înţelegem că cititorul de la ţară şi aşa cu pensia sa mică o să-i fie cam greu să aboneze ziarul. La Poştă, stabilim organizarea evenimentului. În drum spre birou am nefericirea să mă trezesc într-un ambuteiaj.

Pierd acolo o oră şi îmi aduc aminte de poliţistul de la poliţia rutieră. De această dată nu rezist să nu comentez: îmi pare rău pentru el, dar poliţia rutieră, la general, nu-şi îndeplineşte atribuţiile. De ce ei stau ascunşi pe după copaci în locuri suspecte? Pentru a mai jupui pe cineva din şoferi? Dar unde-s ei acum? Cînd este ambuteiaj chiar pe strada centrală, Ştefan cel Mare şi Sfînt, cînd este nevoie de ei? Da, este un mic accident, dar chiar timp de o oră nu este posibil să vii pentru a lua măsurile de rigoare? Cred că probleme de acest gen se rezolvă în 30 de minute. Nu suntem un oraş atît de mare. “Ţara ciudat-miraculoasă” vorba lui Iulian Ciocan.

Miercuri

Ştirile de la ora 7, ceaiul, transportul public, birou, în principiu aşa este dimineaţa la mine. Iată că au apărut şi rezultatele pe vînzări, îmi zic cu şi fără dispoziţie. Sunt stabile. La redacţie primesc tot mai multe apeluri de la abonaţi, cerere mare de abonamente pentru anul 2012. E normal pentru această perioadă mai ales că se apropie ziua Abonatului. Dar eu sunt gata pentru a le perfecta, deoarece am totul pregătit. De la birou mă duc spre firma de la care procurăm hîrtia pentru tipar. Pregătesc facturile şi îmi aduc aminte că trebuie să merg la tipografie să anunţ la depozit unde hîrtia va aştepte să iasă în lume. Seara iarăşi dau peste ambuteiaj. Cred că aici deja e problema în transport, care în ultimul timp s-a înmulţit. Fiindcă astăzi e miercuri e zi de fotbal. Cu prietenii ne adunăm pentru o oră şi jumătate să mai alergăm un pic. Sportul nu strică la aceste zile grele...

Joi

După fotbalul de aseară îmi este cam lene să mă trezesc. Dar nu-i nimic, ştirile de dimineaţă mă ajută se îmi revin repede. Nu reuşesc să savurez ceaiul, trebuie să merg mai de dimineaţă la redacţie.

Azi trebuie să scriu contractele pentru 2012 cu partenerii de distribuţie. Este un proces destul meticulos. Ieri nu am avut timp de politică, dar azi aflu o ştire interesantă, cică încă 200 de comsomolişti au părăsit Partidul Comunştilor. De aici pot constata va începe dezmembarea vizibilă a partidului, să-i ajute Dumnezeu. Să nu fie cu supărare unora, dar trăind într-o ţară mică avem zeci de partide şi partiduţe, cui trebuiesc ele? dacă nu aduc folos, doar destabilizează şi mai mult situaţia politică. Ideal ar fi pentru ţara noastră două-trei partide politice puternice, dar asta la ideal... Liderii Alianţei vor avea o şedinţă cu unul din cei trei comunişti. Sper că vor găsi un candidat la funcţia de preşedinte, deja sunt obosit de această criză. Sper că nu mai este nici o parte interesată de alegeri anticipate, de unde atâţia bani?...

Vineri

Urc în troleibuz şi observ un tînăr care citeşte ziarul la care muncesc eu. Sunt foarte bucuros că au mai rămas tineri acasă care se interesează viaţa politică, socială... Foarte mulţi tineri competenţi cu studii superioare sunt plecaţi peste hotare să cîştige un ban mai gros. Şi asta mă doare cel mai tare, desigur că salariile în Republica Moldova sunt mai mici ca cele din Europa chiar incomparabile, dar şi acolo viaţa nu e de miere, mai ales că revine criza financiară. Nu prea poţi trăi cu salariile de aici, îmi pare rău să spun asta, dar este aşa cum este, să nu mai vorbesc de tinerele familii. Dacă nu ai un cămin al tău, te costă foarte mult chiria, întreţinera unde mai pui să poţi merge la un teatru, muzeu, film... Dar eu rămîn optimist şi cred că multe lucruri urmează să se schimbe, încetul cu încetul generaţia se schimbă şi odată cu ele, mentalitatea...

*Născut la 17 mai 1985, în Chişnău. Student la Academia de Transport, Informatică şi Comunicații. Manager de distribuție la ziarul „Timpul”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG