Strategia de reformare a justiţiei, sursa celor mai mari îngrijorări pe calea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, a fost adoptată astăzi în primă lectură de majoritatea parlamentară, în lipsa comuniştilor care au plecat din Parlament înainte ca documentul să intre în dezbatere. Chiar dacă au sprijinit strategia elaborată de guvern, atât democraţii, cât şi liberalii s-au declarat sceptici că efectele acesteia vor fi chiar cele aşteptate şi anume eliminarea corupţiei din sistem şi creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie. Relatează Liliana Barbăroşie.
O strategie pentru o reformă a justiției
Mihai Ghimpu, liderul liberalilor, crede că cea mai sigură măsură în lupta cu corupţia din justiţie ar fi majorarea salariilor pentru magistraţi. El recunoaşte că a votat strategia pentru că este un document aşteptat de UE:
„Mai bine ar fi să le dăm bani suficienţi judecătorilor, procurorilor decât s-o ţinem în diferite seminare. Dar am votat pentru că avem nişte angajamente şi un obiectiv major. Şi dacă nu votăm – un minus acolo, un minus dincolo…”
Democraţii susţin că au sprijinit documentul cu un fel de avans. Unul dintre deputaţii acestui grup parlamentar, Adrian Candu, a explicat Europei Libere rezervele pe care le au colegii săi faţă de document: „Aşteptam să avem unele comparaţii. Salariul judecătorilor astăzi şi salariul judecătorilor după, numărul tribunalelor acum şi după, numărul de dosare pe cap de magistrat acum şi după. Sincer, este o strategie mai mult declarativă.”
Explicaţia votului consolidat al celor trei grupuri parlamentare pe strategia atât de criticată anterior mai ales de liderul democraţilor este oarecum la suprafaţă. Aşa cum se ştie, dacă nu reuşeşte să adopte noua strategie în această lună, coaliţia de guvernământ riscă să nu primească sprijinul de 60 de milioane de euro promis de Uniunea Europeană pentru reforma justiţiei.
Şi în celelalte subiecte de pe agenda politică tensiunile dintre componentele alianţei au luat un ton mai relaxat. Cu singura excepţie că, aşa cum au promis, liberal-democraţii au răspuns astăzi la acuzaţia procurorului general precum că mai mulţi deputaţi din Alianţă ar figura în dosarele Procuraturii legate de infracţiunile economice. Ei au declarat că renunţă la imunitatea parlamentară şi şi-au îndemnat colegii să facă acelaşi lucru.
Liberal-democraţii nu s-au ţinut însă de cuvânt în ceea ce priveşte modificarea Legii Procuraturii de aşa o manieră încât procurorul să poată fi demis mai uşor decât este posibil acum. Ei nu au mai insistat ca chestiunea să fie examinată în şedinţa de astăzi aşa cum declara premierul zilele trecute. Decizia majoritarilor de a amâna din nou şi crearea comisiei de audiere a procurorului în dosarele în care ar figura nume de demnitari i-a supărat însă pe deputaţii din opoziţie. În semn de protest, comuniştii au plecat de la şedinţă înainte ca să înceapă dezbaterea reformei justiţiei.
Iată însă cum a descris măsurile anticorupţie prevăzute de
În al doilea rând, se propune introducerea testului de integritate, ceea ce înseamnă simularea actelor de corupţie. Dacă se prinde la o astfel de simulare, nu este condamnabil pebnal, dar acesta este un argument sufficient pentru a-l exclude din sistem. Plus că am vorbit despre poligraf.”
Oleg Efrim spune că nici majorarea salariilor pentru magistraţi nu va fi trecută cu vederea: „La moment judecătorii au puţin peste 3 mii în instanţele de fond, peste 5 mii – în curţile de apel şi peste 7 mii – cei de CSJ. Ne propunem o majorare substanţială anul viitor, până la 8 mii în primă instanţă, 9 mii – în a doua şi 10 mii – în Curtea Supremă de Justiţie. ”
Vom preciza că pe lista de priorităţi ale reformei mai figurează înăsprirea condiţiilor de accedere în profesia de judecător, închiderea mai multor instanţe mici şi ineficiente şi transformarea ofiţerilor de urmărire penală în civili. Curtea Supremă de Justiţie ar urma să fie transformată într-un organ de casaţie, împuternicit să se ocupe prioritar de erori judiciare, iar Procuratura ar urma să se demilitarizeze.
