Linkuri accesibilitate

Dumitru Marian: „Din păcate, lumea nu este obişnuită cu altfel de filme, însă publicul din Chişinău reacţionează foarte bine la ceea ce este nou.”


Cel mai mare festival de film din Bucureşti, Festivalul Internaţional de film de animaţie Anim'est se regăseşte acum şi pe harta culturală a Chişinăului. Cinefilii din Republica Moldova se vor bucura de astăzi până duminică de o ediţie specială a acestui festival ce va include vizionarea a peste 50 de titluri de scurt şi lung metraj de animate. Vom discuta în această dimineaţă cu producătorul de film Dumitru Marian, de la Casa de training, producţie şi distribuţie AltFilm din Chişinău, co-organizator al acestei manifestări artistice inedite.


Interviul matinal la Europa Liberă: cu Dumitru Marian


Europa Liberă: În Republica Moldova, această ediţie specială a festivalului este o premieră absolută, nu?

Dumitru Marian: „Absolut.”

Europa Liberă: Haideţi pentru început să recapitulăm pentru o mai bună informare: ce va presupune versiunea Chişinău a acestui festival care va dura de azi până duminică?

Dumitru Marian

Dumitru Marian

Dumitru Marian: „În Bucureşti, acum o lună s-a încheiat ediţia a şasea a festivalului. La Chişinău, în loc de 10 zile, aşa cum se întâmplă în Bucureşti, vom avea doar patru zile. Nu vom avea la Chişinău workshop-urile şi master-class-urile care au loc în Bucureşti. Adică, ediţia restrânsă presupune un „Best-Of”, adică cele mai bune filme din competiţia românească, şi presupune doar proiecţii de film pentru public.”

Europa Liberă: Anim'est, dle Marian, a fost conceput din start, se pare, inclusiv ca misiune - şi aici sunt aproape de citat - de „resuscitare” şi promovare a filmului de animaţie… A existat tradiţie de producere şi de vizionare a filmului de animaţie în Republica Moldova ca să poată acum fi resuscitată?

Dumitru Marian: „În primul rînd, noi nu am luat ad litteram mesajul sau scopul festivalului. În România, într-adevăr festivalul şi-a pus drept scop resuscitarea, reanimarea filmului în desen animat. Cred că băieţii au reuşit, pentru că în comparaţie cu ediţia din 2006 cînd au avut 5 producţii româneşti, anul acesta au avut în concurs peste 60 de filme româneşti. În Republica Moldova noi nu am luat mesajul chiar exact, însă e şi acesta un scop. Dacă am vorbi despre ce ar fi de resuscitat în Republica Moldova, vreau să vă spun că pe timpuri animaţia din Republica Moldova era pe locuri de frunte în Uniunea Sovietică şi în lume, deci ar mai fi de resuscitat.”

Europa Liberă: În conştiinţa publicului de aici, poate cu excepţia unei minorităţi iniţiate, ca să spunem aşa, filmul de animaţie ţine mai mult de copilărie, de un produs oferit copiilor… De Tom şi Jerry, în cel mai bun caz, sau de Crocodilul Ghena, dacă ne referim la realităţi mai sovietice… Cum s-ar explica această prejudecată dacă este o prejudecată?

Dumitru Marian: „Mă rog, nu este o prejudecată neapărat. Este o izolare a noastră conştientă sau mai puţin conştientă de către oamenii care ne conduc ţara, pentru că Festivalurile în sine, nu doar de animaţie, au evoluat foarte mult, au degenerat în evenimente care nu înseamnă doar proiecţie de film, aşa cum desenul animat nu a rămas doar desen pentru copii.

Atunci cînd vorbim despre Festivalul de la Chişinău, despre festivalul Anim'est, nu vorbim doar despre film în desen animat, dar vorbim despre animaţie în general. Dacă vorbim la modul serios, animaţie este peste tot. Filmul „Avatar” care nu este considerat animaţie, este în proporţie de 80% animaţie, la fel şi „Lord of the Rings”. Animaţia astăzi a luat o mie şi una de forme. Avem tot felul de animaţii, de la documentar animat, ceea ce o să avem noi în deschidere, până la filme de lung metraj, filme care uşor putea fi filmate de actori, cum ar fi filmul „Iluzionistul” pe care îl vom avea în Chişinău.”

Europa Liberă: Spuneaţi chiar Dvs., recent, că Anim'est ar fi un eveniment-test la Chişinău. Un test în ce sens şi pentru cine? Pentru un număr foarte redus de cinefili, pentru spectatorul zis obişnuit?

Dumitru Marian

Dumitru Marian

Dumitru Marian: „În primul rînd, evenimentul organizat la Chişinău a costat foarte mult, sunt nişte bani, nu este de ajuns entuziasmul nostru şi bună-voinţa românilor, a fost nevoie şi de foarte mulţi bani pe care de data aceasta i-am luat în mare parte din România. Pot să zic că acesta este primul test.

Noi am încercat să găsim cîţiva finanţatori, cîţiva parteneri aici, în Republica Moldova, care ne-ar susţine chiar financiar. Anul acesta am găsit cîţiva, finanţarea nu este foarte mare, dar sunt nişte bani, sperăm că la anul vom obţine mai mulţi bani din Republica Moldova şi evenimentul să fie organizat, sperăm, 80% pe banii de aici.

Doi la mînă ar fi reacţia publicului, este foarte important ca un festival să aibă public, dacă oamenii nu au să reacţioneze adecvat, hai să zic, atunci nu mai are rost să facem festivalul şi la anul. Trei, ar fi capacitatea noastră – logistic, tehnic şi foarte multe alte detalii care trebuie să le testăm, să vedem cît de viabil este un festival de animaţie la Chişinău.”

Europa Liberă: Cum ar putea fi sensibilizat de către un asemenea festival consumatorul „obişnuit” de produse de cinema care n-a văzut până acum nici un film animat şi care pune mai mult preţ pe gustul popcornului?

Dumitru Marian: „Exact despre asta discutam ieri cu cineva, despre ceea ce numiţi Dvs publicul obişnuit cu altfel de filme. Din păcate nu există un public obişnuit cu altfel de filme, există cîţiva oameni care merg la Patria, care sunt mai degrabă consumatori de pop-corn decît consumatori de film. Publicul reacţionează foarte bine la ceea ce este nou în Chişinău. Credem şi deja avem dovezi că publicul va reacţiona la Festival pentru că ieri şi alaltăieri, de cînd am pus biletele în vînzare, abonamentele generale pentru festival s-au vîndut toate. Abonamentele pentru „Creepy Animation” s-au vîndut în proporţie de 50%. Reacţionează oamenii şi cred că e mai degrabă noul decît desenul animat.”

Europa Liberă: Care consideraţi că este cea mai gravă problemă pe care o înfruntaţi ca distribuitor de film?

Dumitru Marian: „Păi, publicul neobişnuit, adică oamenii nu s-au obişnuit că ar putea exista în Chişinău alte evenimente de film, decît ceea ce pot vedea pe ecranele cinematografului Patria. Nu există modul de promovare „word of a mouth”. Oamenii nu îşi spun: „vezi că azi e filmul ăla, mîine va fi celălalt.” Pur şi simplu o neobişnuinţă.

O altă problemă gravă este incapacitatea tehnică a cinematografelor din Republica Moldova. Am avut foarte mari probleme la Gaudeamus, cu tehnicianul, cu proiecţionistul care nu a mai lucrat de vreo 40 de ani cred şi la prima premieră de film nu a cashetat ca lumea pelicula, de se vedeau microfoanele, la a doua nu a reuşit să pornească proiectorul pentru că nu l-a încălzit ca lumea, aici la Odeon iarăşi avem probleme, le lipsea nu ştiu ce curea la proiector, de a trebuit să insistăm foarte mult ca să o găsească.”

Europa Liberă: Sună dulce-moldoveneşte tot ce spuneţi Dvs. Revenind la festival şi luând în consideraţie că tot moldoveanul e poet şi eventual potenţial şef de stat, dar nu şi connoisseur în ale filmului de animaţie, ce aţi recomanda pentru vizionare în primul rând dintre filmele ce vor fi prezentate la cinematograf Odeon?

Dumitru Marian: „Le-aş recomanda pe toate. Pe unele dintre ele le-am văzut, pe cele mai scurte nu le-am văzut. Vreau să încep pe zile, astăzi avem la ora 19 deschiderea Festivalului în care vom avea proiecţia filmului „Crulic, drumul spre dincolo”, regizat de Anca Damian, care este primul documentar de animaţie produs în România după 1989. Un film care a avut premiera mondială la Locarno, ceea ce este absolut prestigios pentru un film şi care acum călătoreşte în tot felul de festivaluri, chiar ieri mi-a spus cineva că a a mai luat cîteva premii pe la alte festivaluri din Europa.

Crulic” ar fi ceva care recomand, e un film românesc. După care în 4 noiembrie avem seara franceză, avem „Persepolis” şi „Iluzionistul”, două animaţii franceze care ar fi de departe hiturile animaţiei franceze din ultimul deceniu, filme care au selectate la Cannes, „Persepolis” - chiar a luat un premiu la Festivalul de la Cannes -, au fost distribuite în toată lumea; „Iluzionistul” a fost nominalizat la Oscar, sunt două filme care merită văzute.

În 5 noiembrie iarăşi avem programul Ion Popescu Gopo, care sunt filmele din istoria animaţiei româneşti şi în 6 noiembrie avem filmele moldoveneşti. Aici este secţiunea la care sper eu să dea rînd moldovenii, o secţiune de filme din arhiva naţională „Moldova-Film”. În general sunt filme din anii 1970-1980, filme regizate de acelaşi om – Constantin Balan, pe care l-am găsit şi care o să fie prezent la proiecţie.”

Europa Liberă: Ispititor program, dle Marian. Vă mulţumim foarte mult pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG