Linkuri accesibilitate

Poliția „Ocupă Wall Street”?


Poliția americană între dreptul la liberă exprimare și apărarea ordinii publice.



Protestele de la New York cu genericul „Ocupă Wall Street”, începute de o mână de oameni cu o lună în urmă, s-au răspândit în numeroase orașe din Statele Unite. După cum relatează corespondenta Europei Libere Heather Maher, protestele par să pună la încercare nu atât bancherii împotriva cărora ar fi îndreptate în primul rând, ci mai ales poliția. O relatare rezumată de Alexandru Eftode.

Poliția „Ocupă Wall Street”?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00
Link direct



Mii de oameni din întreaga Americă se alătură pe zi ce trece „celor 99 la sută” - sloganul lansat de protestatari - pentru a spune că marea majoritate a cetățenilor obișnuiți ar avea de pierdut de pe urma a ceea ce consideră injustețea unei economii globalizate.

Mii de polițiști din întreaga țară se alătură colegilor care recurg la balonașe cu gaze lacrimogene și cătușe de plastic pentru a-i calma pe protestatarii stabiliți în orășele de corturi în parcurile publice. Polițiștii trebuie să le asigure protestatarilor libertatea de exprimare prevăzută în primul amendament la Constituția americană, dar să-și facă în același timp datoria de a asigura ordinea publică. După toate aparențele, calea de mijloc se dovedește greu de găsit.

La început protestatarii își instalaseră tabăra într-un parc privat în centrul financiar al New Yorkului, lansând din când în când câte un „Oameni, nu profit” înspre bancherii grăbiți în drumul lor spre locul de muncă. Poliția nu-i deranja. Lucrurile s-au schimbat pe 1 octombrie, când aproximativ o mie de oameni au decis să blocheze podul Brooklyn.

Poliția a intervenit și a reținut 700 de participanți, eliberați după câteva ore și amendați pentru tulburarea liniștii publice și perturbarea traficului. Arestul în masă a fost un punct de cotitură pentru ambele tabere. În două săptămâni, „Ocupă Wall Street” s-a întărit ca număr și ca tonalitate, iar răspunsul poliției a fost pe măsură.

Polițiști pe motociclete au fost folosiți pentru dispersarea protestatarilor. Au fost aplicate bastoanele, balonașele cu gaze lacrimogene și sute de cătușe de plastic. Numai la sfârșitul săptămânii trecute au ajuns în arest 100 de activiști în urma celui mai numeros protest de la New York. Inevitabil, poliția a fost acuzată de brutalitate. O căutare pe site-ul youtube în care sunt folosite drept cuvinte cheie „violența poliției” în combinație cu „Ocupă Wall Street” rezultă în peste 3 mii de filmulețe.





Lawrence O'Donnell, prezentatorul unei emisiuni populare a televiziunii cu vederi de stânga MSNBC a difuzat recent unul dintre filmulețe înfățișând scene în care activiștii sunt împroșcați cu gaze lacrimogene, capturați și arestați. Timp de mai multe minute în emisiunea sa, O'Donnell a condamnat polițiștii de la New York pentru tactica aspră aplicată, în cuvintele sale, fără motiv împotriva protestatarilor pașnici.

Confruntări similare, la scară mai mică, au fost semnalate în zeci de orașe americane în ultimele zile. La Boston, au fost arestați 141 de oameni pentru că au blocat un drum și au refuzat să-și ridice tabăra de corturi dintr-un parc public. Printre arestați s-a numărat și avocata unei organizații neguvernamentale care monitorizează protestele, in ciuda faptului că purta pălărie verde cu inscripția „observator”.

Dacă poliției îi vine aparent greu să găsească, în practică, o cale de mijloc între libertatea de exprimare a cetățenilor și propria obligație de a asigura ordinea publică, cel puțin un politician i-a indicat direcția pe care ar trebui să o urmeze. Este vorba despre primarul de la New York, Michael Bloomberg care a spus că sprijină protestele atâta timp cât ele nu încalcă legea. În cuvintele lui Bloomberg, Constituția apără libertatea cuvântului și întrunirii, dar nu apără corturile din parcuri.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG