Linkuri accesibilitate

Departamentul de Stat: libertatea credinței e protejată prin lege în Moldova, dar în practică există restricții


Preot ortodox protestând împotriva înregistrării oficiale a cultului musulman. Chișinău, mai 2011

Preot ortodox protestând împotriva înregistrării oficiale a cultului musulman. Chișinău, mai 2011

Externele de la Washington notează că în Moldova nu există o biserică națională, dar legea cultelor pomenește importanța excepțională și fundamentală a bisericii ortodoxe în viața, istoria și cultura poporului.



Într-un raport despre libertatea credinței în țările lumii, Departamentul de Stat al Statelor Unite spune că în Republica Moldova această libertate este protejată prin lege, dar în practică există restricții: printre neajunsuri sunt menționate greutățile pe care le întâmpină grupările care vor să se înregistreze și misionarii străini care vor să lucreze în Republica Moldova. Detalii are Mircea Țicudean.

Departamentul de Stat despre libertatea credinței în Moldova



Raportul Departamentului de Stat spune că în Republica Moldova principala restrângere a libertății de credință este refuzul sau ignorarea cererilor de înregistrare ale unor grupuri religioase. Bisericile penticostale, de exemplu, s-au plâns că atunci când au încercat să înființeze noi congregații s-au izbit de obstacole birocratice. În raport sunt menționate dificultăți similare întâmpinate de musulmani și de Martorii lui Iehova, refuzul autorităților de a retroceda proprietățile bisericii luterane.

Pe tot parcursul capitolului referitor la Republica Moldova sunt menționate evoluții pozitive pentru libertatea credinței după venirea la putere a AIE, dar și în Transnistria, unde, de exemplu, importul de literatură religioasă nu mai este stânjenit de autorități.

O evoluție pozitivă notată în raport este situația misionarilor. Aceștia spun că deși procesul obținerii dreptului de muncă și de ședere în Moldova rămâne complicat și oneros, cei care au urmat procesul pas cu pas au primit până la urmă permise, prin contrast cu refuzurile capricioase din vremea guvernării anterioare, comuniste.

Raportul amintește câteva episoade în care membrii unor minorități religioase au fost supuși unor abuzuri și acte de discriminare din partea unor membri ai societății moldovene, nu a autorităților. Este amintită vandalizarea sinagogii Chabad Lubavici din Chișinău la 11 septembrie 2010 și faptul că președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu, a condamnat incidentul.


De asemenea sunt rememorate demonstrațiile unor creștini-ortodocși în ajunul sărbătorii evreiești Hanuka, de anul trecut, când participanții la proteste au cerut ca simbolul evreiesc, menora, să nu fie amplasat în centrul orașului. Raportul spune că primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, le-a promis evreilor că menora va fi ridicată totuși în centrul Chișinăului și că el însuși va căuta să-i liniștească pe adversarii acestei idei. La 1 decembrie, menora a fost ridicată în curtea unui centru cultural din Chișinău și nu au fost incidente.

Departamentul de Stat amintește în raport că în Republica Moldova nu există o biserică națională, dar legea cultelor pomenește importanța excepțională și fundamentală a bisericii ortodoxe în viața, istoria și cultura poporului din Republica Moldova. Iar despre mitropolitul Vladimir se crede că are pașaport diplomatic.

Se mai spune că Mitropolia Moldovei a fost favorizată de vechiul guvern al comuniștilor, dar noile autorități, care au participat la slujbe și în locașele Mitropoliei Basarabiei, au onorat cu decorații șefii ambelor biserici.
XS
SM
MD
LG