Linkuri accesibilitate

Retrospectivă André Kertész la Martin-Gropius-Bau din Berlin


André Kertész, Autoportret, Paris 1927

André Kertész, Autoportret, Paris 1927

„S-a spus că fotografiile mele vin mai degrabă dintr-un vis decît dintr-o realitate.”



Aceste cuvinte aparţin artistului fotograf André Kertész (n. 2 iulie 1894 la Budapesta, m. 27 sau 28 septembrie 1985 la New York) căruia i s-a dedicat la Berlin, în Martin-Gropius Bau, o mare retrospectivă.

Într-adevăr, fotografiile pe care André Kertész le-a făcut de-alungul deceniilor parcă sunt dintr-o altă lume. Asta în pofida faptulu că reproduc fragmente dintr-o realitate perceptibilă, real-existentă într-un anume moment. Toate cele 300 şi ceva de fotografii expuse respiră, însă, o adîncă melancolie. Acest sentiment e potenţat şi de faptul că mai toate fotografiile sunt făcute în alb-negru (în afară de un singur ciclu realizat în culori, cu un aparat fotografic polaroid).

Retrospectivă André Kertész la Martin-Gropius-Bau din Berlin



André Kertész s-a impus ca unul dintre cei mai de seamă artişti-fotografi ai secolului XX. Numele lui este rostit alături de cel al lui Robert Capa (născut în 1913 la Budapesta) sau Brassai (care se numeşte, de fapt, Gyula Halász, născut în 1899 la Braşov, oraş care i-a inspirat pseudonimul).

André Kertész, Piaţa Concorde, Paris, 1928

Andor Kertész care ocupă un loc de frunte în istoria fotografiei artistice s-a născut în 1894 la Budapesta. La vîrsta de 18 ani a primit primul său aparat de fotografiat. În timpul stagiului său militar, efectuat în perioada primului război mondial, Kertész a făcut primele experimente foto. Un ciclu de fotografii realizat la Brăila, unde se afla staţionat ca soldat al armatei austro-ungare, refletă acea tendinţă spre laconismul imagistic şi transformarea momentului vizual în poezie, aproape, suprarealistă. Acest joc între real şi supra-real este prins cu precizie pregnantă şi într-o serie de fotografii care redau imagini din zona rurală a pustei ungare. (A se vedea fotografia: Tisza Szalka, din 1924.)

După ce în 1925 părăseşte Ungaria, Kertész se stabileşte la Paris, unde lucrează împreună cu un grup de artişti-fotografi cu toţii originari din Ungaria (László Moholy-Nagy, Robert Capa şi Brassai) care au emigrat şi s-au stabilit în Franţa sau în Germania, la Berlin. Din perioada pariziană a lui Kertész datează numeroase studii şi eseuri fotografice, inspirate, pe alocuri, din experimentele artistice ale avangardei franceze interbelice. Un exemplu tipic pentru această perioadă de creaţie este celebra sa fotografie din 1928, Piaţa Concorde (vezi foto). Fascinat de metropola franceză, Kertész a reţinut mici detalii ale străzilor şi pieţelor sau siluetele clădirilor care dezvăluie atracţia artistului pentru anumite forme geometrice, imanente spaţiului public.

În această perioadă publică numeroase fotografii în reviste. Pe bună dreptate Kertész este denumit părintele foto-reportajului. În cadrul expoziţiei de la Berlin pot fi văzute mai multe reviste în care fuseseră publicate aceste reportaje.

În 1936 pleacă în Statele Unite şi se stabileşte la New York. Aici a rămas fidel stilului său, fotografiind obsesiv aceleaşi obiecte sau, din perspective diferite, clădiri, acoperişuri sau hornuri, semănînd cu naturi moarte.

În ultimii săi ani de viaţă André Kertész s-a bucurat de cîteva expoziţii internaţionale, apreciate de critică.

Kertész a murit în 1985 la New York.
XS
SM
MD
LG