Linkuri accesibilitate

Bucureştiul crede că „soluţia de compromis în două etape” este rezonabilă: aderarea cu punctele de frontiera de pe aeroporturi, iar apoi cu cele terestre şi maritime.



Ministrul român de externe Teodor Baconschi crede că în septembrie, ţările din spaţiul Schengen ar putea ajunge la un consens ca admiterea României să se facă în două etape. Numai că nu este clar dacă Franţa, în primul rând, va accepta acest compromis. Parisul a fost una din ţările care s-au opus admiterii României încă din primăvară. Sabina Fati relatează:


Corespondenţa zilei de la Bucureşti



Ministrul roman de externe, Teodor Baconschi a spus astazi la reuniunea anuala a diplomatilor autohtoni ca Romania este complet pregatita sa adere la Schengen. Seful diplomatiei de la Bucuresti se asteapta sa primeasca luna viitoare unda verde din partea Bruxelles-ului. Mai exact Romania spera sa obtina consens la intilnirea ministrilor de Jusititie si Interne ai Uniunii Europene pentru a fi primita in Spatiul Schengen in doi pasi: prima data cu punctele de frontiera de pe aeroporturi, iar apoi cu cele terestre si maritime. Din punctul de vedere al oficialilor romani este un compromis rezonabil, desi presedintele Traian Basescu a acuzat statele comunitare de dublu standard in acest caz, pornind de la faptul ca nici o alta tara din spatiul de libera circulatie nu a fost nevoita sa raspunda atitor criterii ca Romania si Bulgaria, care in plus isi rezolva prea incet securizarea frontierei cu Turcia.

Acceptarea Romaniei in Spatiul Schengen doar cu aeroporturile in prima faza inseamna ca cetatenii cu pasapoarte romanesti nu vor mai face controale suplimentare atunci cind schimba avionul pe teriotriul statelor membre ale acestui spatiu de libera circulatie. Pasul doi ar insemna desfiintarea punctelor de trecere a frontierei dintre Romania si Ungaria, care reprezinta portile de iesire spre Occident, dar si cele spre Bulgaria, adica iesirile spre Balcani.

Franta, Germania, Norvegia, Finlanda si Olanda sint tari care s-au opus prin declaratii directe aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, dar reprosurile care i se aduc Bucurestiului nu au legatura neaparat cu cit de bine sint pazite granitele, ci mai degraba cu faptul ca lupta anticoruptie nu ar fi eficienta. Franta si Germania mai ales au incercat sa conecteze aderarea Romaniei la Spatiul de libera circulatie Schengen de Mecanismul de Cooperare si Verificare, care presupune monitorizarea justitiei autohtone. Romania si Bulgaria au intrat in Uniunea Europeana conditionate de aceste monitorizari bianuale, un fel de barometru al reformelor juridice si anticoruptie. Daca indicatorii barometrului ar fi scazut periculos cele doua state pierdeau o parte din fondurile de aderare, cum s-a si intimplat odata in cazul Bulgariei, iar procesele juridice nu ar fi fost recunoscute in afara granitelor.

Anul acesta Raportul Comisiei Europene pe Justitie face 17 recomandari, care ar putea duce la ridicarea monitorizarii Romaniei anul viitor, daca sint respectate. Confiscarea averilor dobindite fraudulos, condamnari in cazurile de mare coruptie, descurajari privind incompatibilitatile si combaterea fraudelor sint doar citeva din recomandari. Totusi raportul nu face nici un fel de conexiuni cu admiterea in Spatiul Schengen, semn ca reprezentantii Comisiei nu se asociaza cu opozantii Romaniei. Totusi monitorizarea tine in sah Romania si o ajuta sa faca reforme mai repede si mai eficient, insa oficialii autohtoni insista pentru aderarea rapida in spatiul Schengen, daca se poate inainte de alegerile generale de anul viitor.

Ministrul roman de externe Teodor Baconschi spera astfel ca celelalte state membre ale Uniunii Europene, dintre care unele au la rindul lor alegeri in 2012, sa respecte „regula jocului si sa nu ia acest subiect Schengen ca prizonier in tot felul de discursuri interne, populiste”.
XS
SM
MD
LG