Preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova, Dumitru Ursu, comentează decizia Guvernului privind un control mai strict asupra pieţei bancare, luată ca urmare a unui atac recent de tip raider asupra Universalbank.
Un interviu cu Dumitru Ursu
Europa Liberă: Guvernul îşi doreşte un control riguros asupra sistemului bancar. E justă această poziţie a Cabinetului de miniştri?
Dumitru Ursu: „Orice Guvern conlucrează cu sistemul bancar, atât cu Banca Naţională, cât şi cu băncile comerciale. Dar aici trebuie să menţionăm un alt lucru: există Comitetul pentru stabilitate financiară, creat în 2010, iar membrii acestui Comitet, condus de primul ministru, este Banca Naţională, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Fondul de garantare a depozitelor în sectorul bancar şi alţi demnitari. Iată acest comitet este obligat, prin atribuţiile ce-i revin de a monitoriza situaţia nu numai în sectorul bancar, dar şi în sistemul financiar nebancar, de a preîntâmpina unele posibile acţiuni, care pot destabiliza sistemul bancar şi în întregime sistemul financiar. Această hotărâre de ieri a Guvernului este foarte bine venită şi operativă.”
Europa Liberă: Ea a venit din moment ce s-a constatat că acest atac raider pune în pericol securitatea economică a ţării?
Europa Liberă: Adică, cum le pune la punct?
Dumitru Ursu: „Le pune la punct pentru că astăzi legislaţia în vigoare permite: avem aşa o noţiune „cotă substanţială”. Deci, cotă substanțială în sectorul bancar este de cinci la sută din pachetul de acţiuni. Dacă cineva vrea să procure o cotă de acţiuni ale unei bănci mai mult de cinci la sută trebuie să aibă permisiunea scrisă a Băncii Naţionale a Moldovei. Iar pentru obţinerea permisiunii în scris, trebuie să prezinţi un set întreg de documente – începând cu identitatea respectivă a persoanei fizice sau juridice, să dovedeşti că sunt nişte bani curaţi, sunt nişte bani din afaceri cinstite, să dovedeşti prin înscrierile în bilanţurile contabile că aceşti bani îţi aparţin şi multe alte lucruri.
Este o procedură destul de complicată, dar totodată este o procedură foarte necesară pentru ca acest sistem bancar să fie transparent. Şi iată când vorbim despre aceste scheme sau aceste încercări, care au avut loc în sectorul bancar se impune modificarea legislaţiei care a fost făcută ieri, prin asumarea responsabilităţii de către Guvern în faţa Parlamentului. Este absolut oportună, în opinia mea, această modificare pentru că nu am putut să aşteptăm reuniunea Parlamentului în septembrie, sau în octombrie să discutăm, să aprobăm o astfel de lege, deoarece puteau să fie şi alte tentative de preluare a unor pachete de acţiuni în bănci, şi într-adevăr puteau să ducă la o destabilizare în sectorul bancar.
Acest proiect de lege, care probabil mâine va fi publicat în Monitorul Oficial, şi va fi deja un act legal, prevede că orice cotă preluată într-un mod abuziv intră în vigoare decizia instanţei definitive de judecată. Deci, este vorba despre decizia Curţii Supreme de Justiţie. Iar pentru a avea decizia definitivă a Curţii Supreme de Justiţie este o procedură destul de îndelungată, în care părţile inclusiv şi acţionarii unor bănci, care au fost prejudiciate, pot ataca în instanţă de judecată şi dovedi contrariul, că nimeni nu a dorit să vândă, dar sunt nişte scheme frauduloase, în opinia lor.”
Europa Liberă: Domnule Dumitru Ursu, dar vreau să ne explicaţi, ce înseamnă că Banca Naţională va avea competenţe suficiente pentru a verifica tranzacţiile?
Europa Liberă: Putem înţelege că în aşa fel Executivul şi-a asigurat pârghii pentru a combate încercările de preluare ilegală a unor afaceri?
Dumitru Ursu: „Absolut corect. Sunt acţiuni foarte operative ale Executivului, care permit de a contracara astfel de acţiuni şi de a permite, de a avea un timp suficient pentru a demonstra contrariul. Pentru că nimeni nu a dorit din aceşti proprietari de astăzi, acţionari ai băncilor, de a-şi vinde cotele, dar s-au inventat diferite datorii, s-au inventat poate şi diferite firme. Şi într-adevăr prin această modificare, Executivul a stopat posibile aceste acţiuni.”
Europa Liberă: Nu credeţi că aceşti răufăcători, aceste persoane pot găsi alte căi de a ocoli legea?
Dumitru Ursu: „Omul este inventiv de la naştere. Aici într-adevăr poate să fie orice. Şi pe parcursul anilor de existenţă a sectorului bancar ne-am ciocnit cu diferite sisteme frauduloase.”
Europa Liberă: Ca de exemplu?
Au fost scheme absolut diferite, dar pentru asta sunt regulatorii naţionali, cum este Banca Naţională, este Comisia Naţională a Pieţei Financiare, care trebuie să monitorizeze permanent situaţia, sunt obligaţi conform legii, sunt atribuţiile lor de bază tot timpul să adopte un astfel de cadrul regulatoriu şi normativ, care nu ar permite astfel de scheme frauduloase. Noi nu putem astăzi să spunem că nu va apărea ceva nou, dar cadrul normativ tot timpul este în proces de îmbunătăţire, este în proces de atragere a celor mai bune practici internaţionale în domeniu, care ne permite astăzi să contracarăm astfel de fenomene.”
Europa Liberă: Dar aceste trei bănci acum nu mai sunt în pericol?
Dumitru Ursu: „Din informaţia pe care o deţinem astăzi, noi nu putem să spunem că este o bancă sau trei. Acum se întreprind măsuri pentru revenirea la normal. Iar de alte încercări nu am informaţii. Pur şi simplu e un moment dificil, pentru că e o schemă nouă, care a apărut în relaţii. O schemă bine gândită, în opinia mea, de preluare a unor pachete de acţiuni. Şi repet încă o dată, această măsură, care a fost întreprinsă de Executiv, inclusiv cu preluarea responsabilităţii, a fost foarte binevenită şi benefică pentru sectorul bancar.”
