„Faptul ca Romania este in sfarsit agresiva in incercarea de a diversifica relatiile economice cu China este o veste buna” – considera Lucian Davidescu, de la Romania libera. Articolul sau se opreste la ceea ce Romania ar avea de oferit Chinei, pentru ca de la Beijing e limpede ce va sa vina: capital. China este interesata de apartenenta la uniunea vamala europeana, si ar putea obtine acest lucru asambland in Romania produse ale industriei sale. China poate obtine de asemenea o pozitie logistica avantajoasa investind in infrastructura Romaniei, doar ca este deja foarte pretentioasa - arata Davidescu: daca investeste in portul Constanta, vrea fie proprietatea lui, fie concesiune pe termen lung. Dar, poate mai presus de orice, China ar putea avea in Romania un avocat pe langa Comisia Europeana. In acest rol, Bucurestiul va trebui sa-si asume insa unele costuri politice si economice. Comisia nu va mai fi la fel de bucuroasa sa-i acorde subventii stiind ca ele nu se vor mai intoarce in companiile occidentale, ci in buna parte vor pleca spre China – se mai arata in analiza din Romania libera.
Un comentariu semnat cu cateva saptamani in urma de Paul Aligica despre masacrul din Norvegia a starnit polemici in presa romaneasca, pentru ca venea de pe pozitii declarat de dreapta. Aligica a fost taxat – mai pe fata, mai voalat – drept extremist de dreapta. Astazi el isi rezuma pe site-ul Hotnews concluziile: in Romania, ca si in Occident, se intampla transformari importante: stanga reactioneaza cu o anumita disperare la tripla criza economica, politica si cultural-morala – „criza unui sistem institutional si de politici izvorate din ideile stangiste”, spune Paul Aligica. Baza ideologiilor de stanga de prabuseste sub ochii tuturor, iar dintr-o asemenea perspectiva polemicile duse in revista 22 sau pe site-ul Hotnews sunt un semn bun: oponentii lui Aligica, dar si ai unor Vladimir Tismaneanu, Mihail Neamtu, Stefan Vlaston sau Dan Tapalaga, care l-au sustinut – isi recunosc pentru prima data convingerile de stanga, de unde in general se declarau cel mult „impartiali”. „E un castig enorm pentru asanarea dezbaterii publice” – considera comentatorul.
