Linkuri accesibilitate

Școala și învățămîntul la ora reparațiilor și a reformei


Valentin Crudu la Obileni, Hîncești

Valentin Crudu la Obileni, Hîncești

Valentin Crudu: „lucrările de reparaţii curente şi reparaţiile cosmetice, au avansat până în 98%”.





Şcoala între reparaţie şi reformă. Se va reuşi până la întâi septembrie? Iar dacă nu se va reuşi, cum ar urma să fie reparată reforma sistemului educaţional şi cine dintre guvernaţi va avea nevoie să fie salvat de clopoţel? Vom discuta în această dimineaţă cu Valentin Crudu, şeful direcţiei educaţie preşcolară şi învăţământ general de la Ministerul Educaţiei.

Europa Liberă: Dle Crudu, aseară ar fi urmat să se finalizeze reparaţiile cosmetice şi curente în şcoli, cel puţin potrivit unei hotărâri de guvern. Cum stau lucrurile acum, după ce la sfârşitul săptămânii trecute v-aţi cam contrazis, se pare, în acest sens cu colegii din raioane?

Interviul matinal la Europa Liberă: cu Valentin Crudu despre școli și reparațiile în curs la apropierea noului an de învățămînt


Valentin Crudu: „Nu aş zice că ne-am contrazis, pur şi simplu Ministerul Educaţiei opera cu datele prezentate din teritoriu la 5 august, iar şedinţa a avut loc în 12 august. Bineînţeles că într-o săptămână lucrările au avansat foarte mult. Din informaţiile pe care le avem noi, de ultimă oră, ceea ce ţine de reparaţiile curente şi reparaţiile cosmetice, lucrările au avansat până în 98 de %, sperăm că în ziua de 20 august toate aceste lucrări vor fi finalizate.

Urmează să se mai întreprindă anumite acţiuni în ceea ce
Scoala de la Butuceni

priveşte avansarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale. Acestea sperăm că pe parcursul lunii august vor fi aduse şi ele la cifra de sub o sută. Nu va fi 100 %, trebuie să recunoaştem, sunt foarte multe investiţii care vor dura şi pe parcursul lunii septembrie. Sper că aceste activităţi nu ne vor împiedica, nu ne vor încurca să începem noul an şcolar cu cea mai bună dispoziţie.”

Europa Liberă: Timp a fost destul pentru reparaţii. Cum a fost însă în privinţa banilor?

Valentin Crudu:
„Dacă e să vorbim despre reparaţiile cosmetice, bineînţeles că e vorba de pregătirea claselor, aici fără parteneriatul sănătos al părinţilor, fără ajutorul lor, de regulă, şcoala nu prea se descurcă. Dacă e să vorbim de cifra totală care este alocată de la bugetul de stat, ea este destul de impunătoare, ea a depăşit suma de 100 de milioane de lei, dar din spusele colegilor noştri care sunt responsabili şi gestionează nemijlocit acest proces suma nu este deajuns.

În fiecare an constatăm cu regret că tot mai mulţi bani se alocă, dar tot mai multe investiţii sunt necesare. Ce să vă zic? Până la urmă, ne descurcăm şi cu aceste lucruri. Bineînţeles că ne-am dori mai mult. Am dori să avem şi timp mai mult, mai ales ţinând cont de faptul că anul acesta am avut în unele localităţi şi probleme din cauza faptului că unele Consilii locale nu au lucrat, nu au fost făcute debursările cuvenite pentru ca aceste reparaţii să înceapă nu în iulie, dar puţin mai devreme.”

Europa Liberă: Ştim cine se ascunde în detalii, de aceea întreb: cine ar fi trebuit să dea cu var, să vopsească sălile de clasă, etc.

Valentin Crudu:
„În mare parte aceste activităţi sunt făcute de brigăzi specializate, dar totuşi contribuie şi
La școala Nicolae Iorga din Chișinău

părinţii în bună parte la pregătirea cabinetelor de clasă. Mai mult aceste activităţi, să spunem, sunt puse pe seama părinţilor. În rest avem şi o groază de laboratoare, săli pentru sport, cantine, coridoare, şi alte încăperi pe care le folosesc copiii pe parcursul anului şcolar.

Noi nu avem o statistică prin care să zicem că părinţii au participat sau au contribuit cu atâta. Avem nişte informaţii venite din teritorii, de exemplu în mun. Chişinău pe lângă cele 24 de milioane de lei care au fost alocate prin susţinerea Consiliului Municipal Chişinău, aproximativ 1 milion de lei au fost alocaţi de la asociaţiile părinteşti.”

Europa Liberă: Dle Crudu, din curiozitate întreb: există statistici ale şcolilor rurale cu grup sanitar standard?

Valentin Crudu:
„Da, există statistici, în mare parte este vorba despre şcolile tip care au fost construite după anul 1980. Cu regret, marea majoritate a şcolilor care sunt construite până la anii 1980 sunt cu WC-ul în curte şi se rezolvă această întrebare foarte încet, mai ales că este imposibil să construieşti un veceu în şcoală dacă nu ai apeduct centralizat. Aceasta este o realitate şi trebuie să o recunoaştem.

Dar nu înseamnă că Ministerul Educaţiei nu încearcă prin diferite programe să depăşească această situaţie, bunăoară prin programul de comun acord cu UNICEF-ul care a demarat în 2010 - „Şcoala prietenoasă copilului” prin care
La școala din Molești

am reuşit să facem această activitate în patru instituţii din mediul rural. Recent, în raionul Ialoveni, satele Moleşti şi Şofrîncani din raionul Edineţ, spre marea bucurie a copiilor, părinţilor şi chiar a profesorilor a fost posibil să construim aceste WC-uri în şcoală. Este puţin, dar este un exemplu şi am îndemnat toţi colegii din întreaga ţară care sunt responsabili de educaţie să ia acest exemplu.”

Europa Liberă: Şcoala urma deja să intre într-o profundă reformă; sau, cum i se mai spune, reorganizare instituţională. Acum poate o săptămână însă nici măcar nu se ştia câte şcoli ar urma să se reprofileze sau închise, câte drumuri reparate, câte autobuze cumpărate sau închiriate, sau câte şcoli de circumscripţie. Acum s-au mai lămurit lucrurile? Dl premier, Vlad Filat, a calificat întârzierile în acest sens drept o problemă gravă. S-au mai limpezit lucrurile, dle Crudu?

Valentin Crudu:
„Da, dl prim-ministru are perfectă dreptate. S-a cam întârziat pentru că nu prea avem pârghii legale de a impune consiliile raionale sau locale să ia anumite decizii. La moment avem unele statistici confirmate deja recent prin hotărâri ale consiliile locale care ne vorbesc că şi-au schimbat statutul anul acesta din şcoală generală care dispare de pe harta Republicii Moldova, deci şcoala generală nu va mai fi, circa 117 instituţii, care şi-au reorganizat statutul în gimnazii.

Avem o altă statistică că ne vorbeşte că din cele 30 de unităţi şcolare care urmau să fie închise, la moment dispunem de 21 de hotărâri ale consiliilor locale care ne confirmă că instituţiile de învăţământ vor fi închise. În mare parte este vorba de şcoli foarte mici, care au de la 21 de copii pentru treapta de gimnaziu, până la cel mult 60 de copii.

Chiar astăzi şi mâine vor avea loc diferite şedinţe ale consiliilor locale unde vor fi puse în discuţie aceste

hotărâri, ce se va întreprinde cu şcoala. Dacă să vorbim despre autobuze, la moment, Ministerul Educaţiei planifică până în decembrie să procure circa 70 de unităţi de transport care vor fi delegate exclusiv teritoriilor sau localităţilor care vor fi nevoite să reorganizeze anumite şcoli şi să transporte copiii către şcolile de circumscripţie.”

Europa Liberă: Dle Crudu, colegii noştri au vorbit cu unii şefi ai direcţiilor de învăţământ din raioane şi se pare că există o problemă destul de gravă. Există o rezistenţă a administraţiilor publice locale, a primarilor, a consilierilor atunci cînd este vorba să ia o decizie în privinţa închiderii sau reprofilării unei şcoli. Ministerul, pe de altă parte, a spus că a lăsat deciziile pe seama autorităţilor locale, să decidă ce va fi şi cum va fi. Nu credeţi că există un risc destul de mare să se compromită, în general, reforma?

Valentin Crudu:
„A existat acest risc, sper că vom intra în normalitate. Bineînţeles că am avut mai multe împiedimente pentru anul 2011, aveţi undeva dreptate că pe alocuri legislaţia astăzi este imperfectă, deoarece reorganizarea instituţiilor de învăţământ conform legii învăţămâtului ţine de competenţa autorităţilor locale, dar propunerea vine de la Ministerul Educaţiei prin intermediul Direcţiilor de Învăţământ.

Pe alocuri avem această rezistenţă, dar vreau să vă zic că gestionarea instituţiilor de învăţământ ţine de competenţa autorităţilor locale, din aceste considerente noi suntem astăzi într-un dialog cu autorităţile locale şi acolo unde nu vom reuşi către 2011, sper că pe parcursul anului şcolar 2011-2012, vom ajunge la un consens la anumite decizii în favoarea copiilor noştri şi în favoarea profesorilor.”

Europa Liberă: Dar nu ar fi mai bine, legislativ inclusiv, ca Ministerul Educaţiei să aibă ultimul şi fermul cuvânt? Pentru că am auzit fel de fel de primari sau consilieri care au zis că nu pot să ia o asemenea decizie, dacă ar fi un ordin să închidem şcoala x sau y, o vom face cu mare bucurie şi fără bătaie de cap.

Valentin Crudu:
„Ministerul Educaţiei şi-a asumat această responsabilitate. A pregătit un pachet întreg de acte legislative şi normative care la moment sunt înaintate spre discuţie guvernului Republicii Moldova ca ulterior să fie îndreptate spre Parlamentul republicii pentru a lua anumite decizii, astfel ca responsabil de această reformă să fie Ministerul Educaţiei.”

Europa Liberă: Dle Crudu, vă urăm succes şi vă mulţumim pentru amabilitatea de a fi alături de noi în această dimineaţă.
XS
SM
MD
LG