Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „Există suficiente forțe în Tiraspol, pentru care situația status quo, care există astăzi, este foarte favorabilă.”


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

„Diplomaţia fotbalului” între Filat şi Smirnov a relansat discuţiile la nivel de experţi în problemele vamale, transportului mărfurilor pe calea ferată şi restabilirii legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului. Despre recentele consultări de la Bender, discutăm astăzi cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov.

Mai întâi însă ştirile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

------------------------------------------------------------------------------------
Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău Asif Chaudhry a declarat la Clubul de presă de la Chişinău că soluţionarea conflictului transnistrean prin federalizare nu poate compromite procesul de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană. Esenţial, în opinia diplomatului american, în orice proces de federalizare este să se respecte două principii şi anume: integritatea Moldovei în hotarele recunoscute internaţional şi ca Moldova să îşi exercite suveranitatea asupra întregului teritoriu aflat în graniţele sale, informează agenţia Info-Prim Neo.

Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat că porţile Uniunii Europene rămân deschise pentru ţările din estul Europei şi a anticipat că Republica Belarus va cunoaşte schimbări politice importante într-un viitor nu prea îndepărtat. Într-un interviu acordat Europei Libere, oficialul european a respins ideea că Parteneriatul Estic, din care face parte şi Republica Moldova, ar avea misiunea de a oferi vecinilor Uniunii orice, numai nu perspectiva aderării. Recunoscând că nici una din ţările estice nu are pe termen scurt şanse de aderare, Buzek a adăugat că ţările din vestul Balcanilor demonstrează că situaţia se poate schimba rapid. Fără să ofere vreun calendar al viitoarelor extinderi, Buzek a spus că în următorii zece ani preocuparea principală va fi pregătirea de aderare a ţărilor din vestul Balcanilor, după care europenii vor putea începe să se gândească şi la vecinele lor din est, poate prin 2025 sau 2030.

Republica Moldova a început la Moscova negocierea unui nou contract de livrare a gazelor, în locul celui care expiră în ultima zi a anului curent. Noul contract cu Gazprom ar putea acoperi o perioadă de cinci ani. Agenţia Moldpres relatează că pentru prima oară Moldova va negocia preţul gazelor la fel ca ţările din Uniunea Europeană, adică cu o subsidiară a concernului rus, numită Gazpromexport. Potrivit aceleiaşi surse, delegaţia moldoveană va încerca să impună în contract o clauză care să nu oblige ţara să plătească întreaga cantitate de gaze contractată dacă consumă mai puţin. Moldpres aminteşte că în primul trimestru al anului curent consumul de gaze s-a redus în Moldova cu aproape 5%.

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova asistenţă de aproape 80 de milioane de euro pentru sprijinirea sectorului energetic şi pentru reforma justiţiei. Într-o declaraţie a Comisiei Europene se spune că banii vor fi folosiţi pentru dezvoltarea energiei reciclabile şi pentru campanii de convingere a publicului să folosească energia în mod mai eficient. O altă parte din fondurile europene vor fi destinate judiciarului din Moldova, de pildă prin crearea unei noi structuri de coordonare între diferitele instituţii din domeniu. Moldova va primi noile ajutoare europene în cadrul programului Parteneriatul Estic, din care fac parte încă foste cinci republici sovietice. Într-o remarcă pe marginea adoptării noii asistenţe, comisarul european pentru extindere şi bună vecinătate, Stefan Fuele, a spus că ea reflectă dorinţa Bruxelles-ului ca Moldova să se apropie de UE.

Georgia a ajuns la înţelegere cu Comisia Europeană pentru a-şi proteja numele a 18 vinuri georgiene din diferite regiuni ale ţării. Este prima înţelegere de acest fel făcută de Uniunea Europeană cu o ţară din Parteneriatul Estic, informează corespondentul Europei Libere la Bruxelles. În prezent, Uniunea Europeană are 3000 de produse agricole ale căror nume este înregistrat pentru a fi protejat. Pînă a intra în vigoare acest sistem de protecţie ar putea trece însă mai mulți ani, aşa cum s-a întîmplat de exemplu cu brînza grecească FETA, care era produsă şi de cea mai mare companie daneză de brînză. Pînă la urma, disputa aceasta a fost cîştigată la Curtea Europeană de Justiție de către Grecia, danezii fiind obligaţi să îşi schimbe denumirea brînzei pe care o produceau.
------------------------------------------------------------------------------------

Aşadar, invitatul ediţiei de astăzi este vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, pe care colega noastră Valentina Ursu l-a întrebat mai întâi ce subiecte a discutat la întâlnirea din 12 iulie, la reprezentanţa de la Bender a misiunii OSCE în Moldova, cu reprezentantul politic transnistrean Vladimir Iastrebceak.


Dialoguri transnistrene



Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Sunt subiecte care pot fi rezolvate în beneficiul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului. Este problema reluării depline a circulaţiei feroviare între Republica Moldova şi partenerii noştri din Est şi din Vest, inclusiv utilizând tronsoanele directe prin regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar de vreo jumătate de an tot se vorbeşte că e posibil şi trebuie ca această problemă să fie soluţionată. Mai sunt anumite impedimente. De ce?

Eugen Carpov: „Există şi un progres parţial. Mă refer, în primul rând, la transportul de pasageri pe calea ferată şi la trenul Chişinău-Odesa care funcţionează. Partea nerezolvată rămâne a fi transportul de mărfuri. Voinţă politică există şi dorinţa, şi interesul Chişinăului nu poate fi contestat. Pentru că nu suntem interesaţi ca agenţii economici, companiile cât de pe malul drept, atât şi de pe malul stâng al Nistrului să ocolească regiunea transnistreană, plătind transportarea mărfurilor pe o distanţă de 400 de kilometri în plus, faţă de faptul dacă aceste mărfuri s-ar deplasa direct prin regiunea transnistreană. Dar este evident, că pornind traficul direct, noi trebuie să respectăm anumite reguli. În primul rând, trebuie convenită o schemă tehnologică, care ţine de căile ferate.”

Europa Liberă: Dar ea a existat, această schemă.

Eugen Carpov: „Aşa, este adevărat, această schemă a fost definitivată acum două luni. Această schemă tehnologică există. Partea a doua, care nu există, ţine de schema conlucrării pe probleme vamale. Personal am transmis trei scrisori reprezentantului negociator din Tiraspol, domnului Iastrebceak, solicitând să organizăm o întâlnire a grupurilor de lucru pe problemele vamale. În timpul meciului de fotbal a fost luată o decizie de principiu, că o asemenea întâlnire este necesară. Şi vreau să vă spun că la Bender au fost şi reprezentanţi ai serviciilor vamale. La nivelul Departamentului vamal sunt foarte multe subiecte, care trebuiesc discutate cu reprezentanţii din regiunea transnistreană şi pusă la punct la fel o schemă de activitate în raport cu mărfurile, care vor fi transportate în regim internaţional. Dar subiectul dat a apărut din cauza următorului fapt: anul trecut s-a discutat posibilitatea doar pentru agenţii economici din stânga Nistrului să transporte mărfurile pe direcţia spre Est. Decizia care a fost atunci discutată nu includea şi companiile de pe malul drept. Acum s-a pus problema excluderii acestei discriminări. Şi companiile din dreapta Nistrului, şi din stânga Nistrului trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi şi de același regim economic şi comercial în relaţiile cu partenerii externi. Astfel suntem convinşi că acum trebuie să discutăm o nouă formă de conlucrare, care ar include atât exportul mărfurilor de pe ambele maluri spre Est, atât şi importul mărfurilor, care vin din Est spre Republica Moldova – sau în regiunea transnistreană, sau plecând mai departe pe malul drept. Mai mult decât atât: nu trebuie exclus şi aspectul care ţine de tranzitul mărfurilor pe coridoarele internaţionale, europene de cale ferată, care includ România, Republica Moldova, Ucraina şi mai departe în alte state – Federaţia Rusă, Belarus, Ţările Baltice ş.a.m.d. Acest tranzit iarăşi este de un interes sporit, în special pentru căile ferate din Republica Moldova şi a statelor partenere, şi pentru agenţii economici care ar beneficia de aceste facilităţi. Astfel, noi am propus o abordare în complex a problematicii legate de transportarea mărfurilor pe calea ferată.”

Europa Liberă: În cât timp e posibil ca această problemă să fie rezolvată?

Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Şi vreau să vă spun că a existat o înţelegere deplină între reprezentanţii de la Chişinău şi de la Tiraspol responsabili de subiectele vamale, că ei trebuie să se întâlnească separat şi să vină cu propuneri care să acopere din punct de vedere juridic toate aspectele legate de acest proces. Un alt subiect prioritar, pe care l-am discutat în detalii, a fost reluarea telefoniei fixe.”

Europa Liberă: Şi acesta este un subiect cu barbă.

Eugen Carpov: „Cu barbă, cu barbă mai lungă. Când am necesitatea să telefonez la Tiraspol, formez cred că 16-18 cifre. Asta înseamnă că avem companii intermediare, care sunt din afara Republicii Moldova şi care obţin profit de pe serviciile pe care le prestează companiilor de telefonie din Tiraspol. Respectiv, plătesc pentru aceste servicii cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Am încercat să explicăm anume prin această prismă. Moldovenii astăzi nu sunt atât de bogaţi ca să plătească pentru convorbiri telefonice mai mult decât în oricare altă ţară a lumii.”

Europa Liberă: Bine. Şi ce vă spun colegii de acolo?

Eugen Carpov: „Nu există nici un impediment la nivel tehnic de reconectare. Există necesitatea unei voinţe politice, care la Chişinău o avem şi o manifestăm în permanenţă. Trebuie ca şi partenerii de la Tiraspol să înţeleagă că trebuie să revenim la normalitate, astfel ca să punem interesul cetăţeanului în primul rând şi după aia să vedem şi aspectele politice care există. Partea tiraspoleană a atras atenţia asupra necesităţii unor garanţii, care le-ar asigura confortul că deciziile care vor fi luate, de exemplu pe subiectul respectiv, nu vor fi modificate în timp. Am adus toate asigurările necesare că Guvernul de la Chişinău poate fi tratat ca un partener serios.”

Europa Liberă: Bine, dar eliminarea acestor intermediari e posibilă? Sau e imposibilă pe moment?

Eugen Carpov: „Este posibilă conectarea, există tot suportul tehnic, mă refer la echipamente şi capacităţi tehnice care sunt şi pe malul drept şi pe malul stâng. Deci reconectarea ca proces nu ar fi deloc dificilă, ar putea fi realizată într-o perioadă scurtă. Avem nevoie de voinţă politică şi de o abordare în complex, asupra căreia insistă reprezentanţii de la Tiraspol, să abordăm împreună şi probleme de poştă, şi probleme legate de transportarea corespondenţei, şi de telefonia mobilă, astfel ca să avansăm pe mai multe căi. Dar să ne concentrăm pentru moment pe telefonia fixă, să încercăm să obţinem un exemplu, când un subiect a fost soluţionat în interesul cetăţenilor. Asta ne va stimula să găsim metode şi căi ca să le soluţionăm şi pe celelalte, unul câte unul.”

Europa Liberă: Domnule Eugen Carpov, suntem în ajunul unei reuniuni foarte importante ruso-germane, întâlnirea Medvedev-Merkel, știu că și Chișinăul pune mari speranțe în această reuniune, în eventualitatea unei abordări mai serioase a tematicii transnistrene. Ce interese ar avea Berlinul în această zonă, fiind atât de interesat de soluționarea crizei transnistrene?

Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Germania, începând cu anul trecut s-a implicat mult mai intens în soluționarea conflictului transnistrean și în relația cu Federația Rusă a propus cazul Republicii Moldova să fie un test pentru relația pe care și-o dorește Federația Rusă cu Uniunea Europeană. Mai la concret, Rusia dorește crearea unui comitet de nivel înalt pentru cooperare în probleme de securitate și politică externă cu UE. O asemenea abordare din partea Germaniei este una foarte benefică procesului, fiindcă astfel conflictul transnistrean a intrat în topul agendei relațiilor dintre Bruxelles și Moscova, dintre Berlin și Moscova. Noi suntem într-o strânsă cooperare cu partenerii noștri din Germania, discuția acestui subiect poartă un caracter constant dintre Berlin și Moscova, și nu doar reuniunea din 19 iulie este una foarte importantă. Sunt importante și discuțiile precedente.”

Europa Liberă: Dar la ce înțelegere s-ar putea ajunge în cadrul acestei reuniuni din 19 iulie?

Eugen Carpov: „Obiectivul prioritar pentru perioada actuală este reuniunea din Moscova, planificată pentru luna septembrie, scopul căreia este reluarea negocierilor oficiale. Este recunoscut faptul că noi am întreprins eforturi susținute împreună cu toți partenerii din formatul 5+2, pentru ca aceste negocieri să fie reluate necondiționat, negocieri oficiale mă refer, în formatul 5+2. Spre regret, în iunie, consultările au fost suspendate, folosind procedura „oprirea ceasului”. Există o asemenea procedură în relațiile internaționale. Noi am „oprit ceasul” și îl vom reporni în septembrie, considerându-se că runda de la Moscova va fi finalizată atunci, la reuniunea a doua. Sperăm foarte mult ca în timpul acestei reuniuni de la Moscova să obținem totuși rezultatul pozitiv.”

Europa Liberă: Rezultatul care ar fi? Reluarea negocierilor în formatul 5+2?

Eugen Carpov: „Da, totodată nu aș vrea să se înțeleagă că această reluare a devenit un scop în sine. Sub nici o formă! Această reluare reprezintă un aspect practic, care ne deschide noi oportunități pentru ca să folosim procesul de negocieri în vederea obținerii unui progres. Astăzi, fără proces de negocieri, progresul a fost blocat. Noi nu avem dialog, noi nu avem comunicare, decât consultări sporadice, unde, dacă nu ajungem nici la un numitor comun, nimic nu se întâmplă.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „consultare ca să dai undă verde negocierilor în formatul 5+2”?

Eugen Carpov: „De fapt consultările au fost ca o formă intermediară, după un blocaj total în procesul de negocieri, când, din 2006 nu s-a mai discutat până în 2010. În 2010 au fost reluate consultările, și pe agenda acestor consultări au figurat mai multe subiecte practice, cum ar fi și reluarea trenurilor și telecomunicațiile, și subiectul libertății circulației între două maluri a cetățenilor, mărfurilor, serviciilor...”

Europa Liberă: De ce nu se dorește de către unii să fie reluate negocierile în formatul 5+2?

Eugen Carpov: „Există suficiente forțe în Tiraspol, pentru care situația status quo, care există astăzi, este foarte favorabilă, pentru că în această situație este o lipsă de control, o lipsă de dialog, o lipsă de mișcare. Cei interesați ar putea să-și rezolve problemele de care se ocupau până în prezent. În cazul în care dialogul va fi reluat, noi vom fi obligați să avem o dinamică. Va trebui să stabilim o agendă consistentă.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să includă această agendă?

Eugen Carpov: „În primul rând agenda va include discuții asupra statutului regiunii transnistrene. Este cunoscută poziția Republicii Moldova, sută la sută susținută la nivel oficial de toți ceilalți participanți ai formatului 5+2, cu excepția Tiraspolului. Poziția noastră este clară: regiunea transnistreană urmează să aibă un statut juridic special, bazat pe competențe foarte largi, dar cu condiția respectării caracterului suveran și teritorial integru al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Bine, dar atât de la domnul Smirnov, cât și de la alți demnitari de la Tiraspol aud cu insistență că ei vor accepta aceste negocieri în formatul 5+2, doar atunci când se va vorbi despre două părți egale, Chișinău și Tiraspol.

Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Există un proces de negocieri, o masă de negocieri. La această masă suntem 5+2. Toți acești 7 participanți sunt egali. Nu există părți favorizate sau părți defavorizate. Nu există părți discriminate sau participanți asupra cărora pot fi aplicate careva măsuri de constrângere. Noi toți avem aceleași drepturi și obligațiuni: să discutăm, să venim cu inițiative, să convenim asupra unor aspecte, sau să nu convenim, dacă nu suntem de acord. De toate aceste drepturi beneficiază Tiraspolul. Toate aspectele cu care nu sunt de acord, toți participanții în cadrul 5+2 le analizează și cu eforturi comune încercăm să găsim calea de compromis.”

Europa Liberă: Probabil atunci când ei spun „părți egale” imediat se gândesc la faptul că Transnistria este un subiect...

Eugen Carpov: „Referitor la egalitatea subiecților, este cu totul altă poveste. Republica Moldova este un stat recunoscut. Este un subiect de drept internațional, pe când regiunea transnistreană reprezintă un teritoriu cu un statut nedefinit, deocamdată, cu o înțelegere sută la sută din partea comunității internaționale că acest statut urmează să fie definit cât mai curând posibil ca parte componentă a Republicii Moldova, așa cum a fost recunoscută Republica Moldova în anul 1990.”

Europa Liberă: Nu ați răspuns foarte clar ce ar putea să aducă nou această întrevedere Merkel-Medvedev?

Eugen Carpov
: „Întrevederea Merkel-Medvedev înseamnă foarte mult pentru a aduce argumente suplimentare Federației Ruse că trebuie să venim cu o abordare constructivă în raport cu reprezentanții de la Tiraspol. O abordare constructivă, pentru ca să-i convingem că perpetuarea conflictului în faza în care se află de mai mulți ani este în detrimentul tuturor, în primul rând a cetățenilor moldoveni de pe ambele maluri, în al doilea rând nu servește ca element pozitiv nici în perspectiva regională sau europeană.”

Europa Liberă: opinia vicepremierului pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, consemnată de Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG