Linkuri accesibilitate

Maxim Kuzovlev: Ce va fi însă dacă Moscova va susţine candidatura lui Igor Smirnov la funcţia de preşedinte al Transnistriei?



Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Regrupări politice la Tiraspol în perspectiva alegerilor prezidenţiale din Transnistria. Ce candidat va susţine Moscova în scrutinul din 11 decembrie? Discutăm astăzi cu invitatul ediţiei, jurnalistul independent din Tiraspol Maxim Kuzovlev.

Mai întâi însă buletinul de ştiri. Liliana Barbăroşie trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene



----------------------------------------------------------------------------------------
Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat duminică la Belgrad o rezoluţie pe tema Transnistriei în care se face apel la reluarea negocierilor în formatul 5+2.
Rezoluţia pregătită de parlamentara suedeză, Walburga Habsburg Douglas spune că democratizarea pe întregul teritoriu al ţării va contribui la găsirea unui statut special pentru Transnistria în componenţa unei Moldove integre şi suverane. În document se face apel la Rusia să ducă la încheiere evacuarea muniţiilor şi trupelor din stânga Nistrului.

Premierul Vlad Filat a declarat vineri seara după discuţii informale cu liderul transnistrean Igor Smirnov la un meci de fotbal la Tiraspol că reluarea negocierilor oficiale eşuată pe 21 iunie la Moscova poate avea loc în septembrie. Primul ministru a mai spus că i-a cerut liderului transnistrean eliberarea lui Ilie Cazac, agentul fiscal aflat în detenţie în stânga Nistrului de mai mult de un an, fiind condamnat pentru spionaj în favoarea Chişinăului. Filat şi Smirnov au mai avut două întâlniri asemănătoare în 2010.

Şi tot săptămâna trecută, o delegaţie a ambasadorilor pe lângă Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, s-a aflat în Republica Moldova pentru a se documenta, la Chişinău şi Tiraspol, asupra şanselor de a relua negocierile oficiale pe tema Transnistriei. Într-o declaraţie pentru Europa Liberă, preşedintele lituanian al Consiliului permanent al OSCE, Renatas Norkus a îndemnat cele două părţi să fie deschise pentru mai multe „compromisuri” şi şi-a exprimat speranţa că în septembrie, când reprezentanţii grupului de consultări în formatul 5+2 se vor reuni din nou la Moscova, vor exista toate condiţiile pentru începerea oficială a negocierilor.

Ministrul ucrainean de externe, Constantin Grişcenko a declarat în timpul unei vizite întreprinse la Chişinău pe 7 iulie că între Moldova şi Ucraina nu există problema localităţii Palanca, deoarece decizia de stabilire a frontierei comune a fost luată cu peste 10 ani în urmă şi acum a fost doar pusă în aplicare. Oficialul ucrainean a lăsat limpede de înţeles că „împăcarea” pe problema Palanca deschide perspective pentru soluţionarea altor probleme suspendate din relaţia celor doi vecini. Printre aceste probleme, şeful diplomaţiei moldoveneşti Iurie Leancă a menţionat, la rândul său: demarcarea frontierei pe segmentul transnistrean, recunoaşterea reciprocă a proprietăţilor, cooperarea economică şi în domeniul ecologiei, precum şi problema transnistreană. Cei doi miniştri de externe au semnat o declaraţie comună de cooperare în domeniul integrării europene. În ceea ce priveşte participarea Ucrainei în procesul de reglementare a crizei transnistrene, Ucraina fiind mediator al conflictului, şeful diplomaţiei de la Kiev a dat asigurări că ţara sa se va implica activ în acest proces şi că poartă discuții atît cu reprezentanţii Chişinăului, cît şi ai Tiraspolului pentru reluarea negocierilor oficiale în formatul 5 plus 2. Constantin Grişcenko a vizitat şi oraşul Bender, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii ucrainene din regiunea transnistreană şi cu liderul de la Tiraspol Igor Smirnov. Un comunicat de presă al ministerului ucrainean de externe anunţă că la întâlnirea cu Smirnov s-a discutat între altele despre nevoia reluării tratativelor oficiale în formatul 5+2 pe tema Transnistriei şi a extinderii măsurilor de întărire a încrederii.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy i-a spus premierului Vlad Filat că Uniunea Europeană aşteaptă de la autorităţile moldovene rezultate în combaterea corupţiei şi reformarea reală a justiţiei. Aflat în vizită la Chişinău, pe 6 iulie, oficialul european a spus că Uniunea Europeană este gata să sprijine Moldova financiar şi logistic la îndeplinirea celor două obiective prioritare pentru strângerea relaţiilor, inclusiv cu 50 de milioane de euro pentru reforma justiţiei. După discuţii cu preşedintele interimar, Marian Lupu Herman Van Rompuy a declarat că stabilitatea politică este elementul cheie pentru reforme. El a mai discutat cu liderul liberal Mihai Ghimpu şi liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin.
---------------------------------------------------------------------------------------


Europa Liberă: Aşadar, invitatul ediţiei de astăzi este jurnalistul Maxim Kuzovlev din Tiraspol pe care l-am întrebat ce evenimente ale săptămânii trecute în stânga Nistrului i s-au părut lui mai importante?

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev: „Înaintea concediilor de vară s-a activizat, se poate spune, campania electorală, deşi acesta încă nu e începutul campaniei, ci un fel de preludiu, dacă pot să spun aşa. Centrul republican de coordonare a organizaţiilor obşteşti a anunţat despre crearea unei Mişcări populare obşteşti în Transnistria. Evenimentul a avut loc pe data 17 iunie, dar a fost mediatizat abia acum. Nu se ştie din ce motive despre asta nu s-a anunţat nici pe site-urile oficiale şi nu s-a scris în presă, ci s-a decis să se afle abia săptămâna trecută. Conduce această Mişcare populară obştească transnistreană Iurie Zatîka, care este totodată şi preşedinte al consiliului unit al colectivelor de muncă – OSTK. Evident că această mişcare e considerată a fi una pro-Smirnov şi a fost lansată exclusiv pentru alegerile preşedintelui Transnistriei care vor avea loc, cum se ştie, pe 11 decembrie 2011. De altfel, comisia electorală centrală de la Tiraspol a anunţat cifra de 7 milioane 951 de mii 833 de ruble – este suma necesară pentru organizarea alegerilor preşedintelui Transnistriei şi Sovietul suprem a aprobat această sumă şi a spus: da, va fi suficient”.

Europa Liberă: Tonalitatea acestui „preludiu”, cum l-aţi numit, al campaniei electorale l-a dat într-un fel, puţin mai devreme, publicaţia rusă Kommersant, care scria însă că Moscova ar fi decis că a venit timpul ca Igor Smirnov să plece din fruntea administraţiei transnistrene, pe are a condus-o timp de 20 de ani, şi că la alegerile prezidenţiale din 11 decembrie îl va susţine pe Anatoli Kaminski, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Cum credeţi, cât de realiste sunt aceste speculaţii?

Maxim Kuzovlev: „Publicaţia moscovită Kommersant nu este demult indiferentă faţă de persoana lui Smirnov şi niciodată n-a scris nimic bun despre el. De fiecare dată când pomenea numele lui Smirnov, Kommersant îl plasa de regulă în contextul că el nu-i mai convine Moscovei, că are probleme cu structurile puterii, că familia sa şi cercurile financiar-industriale apropiate familiei sale ar avea anumite nelinişti în legătură cu faptul că Moscovei ceva nu i-ar place - despre toate acestea Kommersant scrie deja de mai bine de 7 ani, dacă nu mă înşeală memoria. Şi frecvenţa tot mai mare a materialelor în care se spune că Smirnov sigur o să plece îmi aminteşte într-un fel de incantaţiile pentru aducerea ploii în triburile primitive - cu cât mai des se va spune că el va pleca, înseamnă că el va pleca”.

Europa Liberă: Ziarul Kommersant aminteşte că la începutul lunii mai, la congresul Partidului Obnovlenie pe care Anatoli Kaminski în conduce a fost şi preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, care a declarat tranşant că candidatul partidului Obnovlenie va fi şi candidatul partidului puterii din Federaţia Rusă - Edinaia Rossia. Cât de verosimil este ca acest candidat să fie Anatoli Kaminski?

Anatoli Kaminski
Maxim Kuzovlev: „Anatoli Kaminski a răspuns foarte bine la această întrebare. El a spus că dacă la congresul partidului se va decide să fie înaintată candidatura sa, el va accepta şi va merge în alegeri. Un alt aspect. Eu cred că proprietarii partidului, adică cei care îl conduc la modul real şi îi finanţează activitatea vor trebui într-un anume fel să-şi coordoneze candidatura cu conducerea transnistreană. Doresc ei acest lucru sau nu doresc, ei oricum vor trebui să-şi coordoneze candidatura. În privinţa faptului că Moscova a pus cruce pe Smirnov şi că e timpul să-l schimbe. În realitate, Moscova e mare. Şi mai există un aspect interesant. Smirnov nici măcar nu se ţie morţiş de putere. A spune că Smirnov s-a cramponat de putere pentru că trebuie să o transmită urmaşilor săi este deja din domeniul absurdului. Spre exemplu, fiul său a părăsit businessul bancar din Transnistria. Baca sa şi-a schimbat mai întâi denumirea, apoi a devenit parte a băncii de economii transnistrene – Pridnestrovskii sberegatelinîi bank, care parţial este de stat - capitalul majoritar acolo aparţine Transnistriei ca stat. Al doilea fiu al lui Smirnov conduce comitetul vamal, însă el practic nici nu se află în Transnistria. Nu este un secret că toate mărfurile aduse în Transnistria de acea putere ce stă în spatele partidului Odnovlenie sunt devămate la comitetul vamal şi că această putere economică nu a avut niciodată nici un fel de probleme. De aceea, aici trebuie să privim la un alt aspect. Să zicem că toate rugăciunile Kommersantului se împlinesc şi Smirnov pleacă. Ce va urma? Spre exemplu, va veni un om de la Obnovlenie. Mai departe, ce se va schimba brusc? Faptul că această forţă economică, pe lângă activitatea comercială, producţie şi altele, va deţine deja un control absolut? Eu nu pot să înţeleg logica Kommersantului. Dacă pleacă Smirnov, ce va fi mai departe? Deci, este o logică unilaterală, fără să ţină cont de perspectiva şi sensul evoluţiei ulterioare.

Spre exemplu, va fi înaintat Kaminski. Dacă el aşa a zis, probabil că aşa va fi, deşi se ştie că el însuşi nu arde de dorinţă să devină preşedintele „rmn”. Însă dacă partidul, adică Edinaia Rossia, va spune - trebuie! atunci cealaltă formaţiune, komsomolul, adică Obnovlenie, va spune – da! Însă aici îmi apare o altă întrebare. Dacă Edinaia Rossia spune că candidatul său este candidatul Obnovlenie… Apropo, aceasta şi este politica reală a Federaţiei Ruse faţă de Transnistria: cel mai mare partid în Federaţia Rusă practic spune că candidatul său este protejatul său - asta dacă e să ne referim la diversele insinuări privind modul în care se comportă Federaţia Rusia cu Transnistria şi dacă o va ceda sau nu. Deci, să zicem că Obnovlenie îl înaintează pe Kaminski. Pe cine vor înainta atunci reprezentanţii noii structuri politice aflate în plin proces de formare în Federaţia Rusă – Frontul Popular, pe care îl conduce binecunoscutul premier al Federaţiei Ruse Vladimir Vladimirovici Putin? Ce va fi dacă Frontul Popular va înainta candidatura lui Smirnov? Sau – nimeni nu admite că Obnovlenie se va gândi şi va decide că n-ar fi rău să-l înainteze pe Igor Nicolaevici, sau să-l primească în rândurile sale? De ce nu? De aceea, deocamdată, nu există un răspuns foarte clar – pe cine va înainta Obnovlenie. Sigur că prima care-ţi vine în minte este candidatura lui Kaminski, pentru că el este preşedintele partidului. Însă nu putem afirma cu certitudine, pentru că o decizie definitivă n-a fost luată. Chiar şi acelaşi domn Kosaciov nu a pronunţat nici un nume. La fel ca şi alţi reprezentanţi ai beaumonde-ului politic”.

Europa Liberă: vorbind despre cea mai mare putere economică în Transnistria, v-aţi referit de fapt la compania Sheriff, interesele căreia se spune că de fapt ar reprezenta partidul Obnovlenie? Şi în cazul în care Igor Smirnov va ieşi la pensie, cum se va schimba balanţa de forţe care există în regiune?

Maxim Kuzovlev: „Sferele economice în Transnistria sunt împărţite practic de vre-o trei ani. Acolo este prezentă compania pe care aţi menţionat-o, sunt prezenţi investitori ruşi şi ucraineni – uzina metalurgică de la Râbniţa este exemplul cel mai grăitor, centrala de la Cuciurgan şi uzinele Pribor – care aparţin investitorilor ruşi, precum şi întreprinderi transnistrene mai mărunte care n-ar renunţa nici ele la investiţii care să le ajute să se dezvolte. De aceea eu nu pot să zic că în Transnistria a mai rămas ceva atractiv şi apetisant. Singura care este în afara controlului companiei respective este banca centrală transnistreană. Însă eu cred că această situaţie sigur că se va schimba într-un anume fel probabil, dacă cea mai puternică forţă economică din regiune va accede pe deplin la putere. Adică va avea nu numai Sovietul suprem, - care deja de 10 ani îi aparţine acestei forţe, ci şi structura prezidenţială. Totodată, nu trebuie să uităm că odată cu schimbările din constituţie este reintrodusă funcţia de prim-ministru – preşedinte al sovietului de miniştri al Transnistriei care, după cum s-a exprimat Igor Smirnov în interviul acordat ziarului Kommersant Plus, evident să se va răsfrânge asupra modului de organizare a puterii executive şi asupra principiilor de interacţiune între puterile legislativă şi executivă. Toate aceste fapte vor duce la transformări conceptuale majore în legislaţie”.

Europa Liberă: Urmare a recentelor modificări constituţionale, la Tiraspol va apărea un guvern şi funcţia de prim-ministru. Din perspectiva unor eventuale schimbări politice în regiune, s-ar putea întâmpla ca figura prim-ministrului să devină una de compromis? O figură care să atenueze contradicţiile interne şi prin care Moscova să-şi mărească totodată controlul asupra Transnistriei, unde pompează tot mai multe ajutoare financiare?

La Tiraspol
Maxim Kuzovlev: „Dacă aveţi în vedere faptul că Rusia ar putea să trimită în funcţia de premier un „varyag”, cum se mai spune, adică omul său de la Moscova – de ce nu? Aşa ceva e posibil. Există exemplul concret al Osetiei de Sud, unde premierul este practic numit de Moscova. În istoria transnistreană au existat momente critice când în diverse domenii, spre exemplu în cel bancar, veneau aceşti, să-i numim „varyag”-i. A fost un bancher numit Borisov care pe la mijlocul anilor 90 a reuşit să facă din rubla transnistreană o valută relativ convertibilă. Banii puteau fi schimbaţi la casele valutare, nu mai exista un curs de schimb la negru. Deci, el a reuşit cumva să-i înveţe pe bancherii transnistreni ce este o activitate bancară normală. Un caz similar a fost la ministerul de interne, unde o persoană numită Petrov, la fel invitată din Federaţia Rusă, venind în Transnistria câte ceva a normalizat şi a stabilizat. Va fi la fel şi de data aceasta? Eu nu exclud, pentru că este foarte posibil ca autorităţile ruse să vrea să cunoască foarte clar ce se întâmplă în Transnistria şi evident că având omul său va fi mult mai simplu. Însă eu n-aş afirma cu certitudine absolută. Cel mai probabil e că va exista un şef al guvernului, iar ajutorul său va fi din Federaţia Rusă”.

Europa Liberă: opinia jurnalistului din Tiraspol Maxim Kuzovlev, oaspetele ediţiei de astăzi.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG