Linkuri accesibilitate

Miting în memoria celor căzuţi în 1992, organizat la Memorialul din satul Varniţa de autorităţile de la Chişinău.


19 iunie 2001

Ora Moldovei.

Aniversarea conflictului de pe Nistru.

Dan Ionescu: La nouă ani de la declanşarea conflictului de la Nistru, vechile suspiciuni şi animozităţi au rămas practic aceleaşi. Acest fapt a devenit evident cu ocazia mitingurilor organizate în amintirea tristului eveniment. Deşi mîine ar urma să se întâlnească cu liderul transnistrean Igor Smirnov, preşedintele Vladimir Voronin nu a primit permisiunea să participe la mitingul de la Tighina, trebuind să se multumească cu o deplasare la Varniţa. Lina Grîu, care tocmai s-a întors de la Varniţa, are amănunte.

Autorităţile transnistrene au refuzat preşedintelui Vladimir Voronin participarea la mitingul de comemorare a celor căzuţi în timpul operaţiunilor militare din 1992 de lângă oraşul Tighina, miting organizat de către autorităţile separatiste de la Tiraspol în centrul oraşului în fiecare an la data de 19 iunie.

Potrivit preşedintelui Voronin, acest refuz a fost motivat prin faptul că Parlamentul nu şi-a cerut oficial scuze în faţa autorităţilor transnistrene pentru războiul de pe Nistru, care în opinia Tiraspolului a fost declanşat de Chişinău. De data aceasta preşedintele Voronin a fost refuzat telefonic de liderul separatist, fără a se ajunge la incidente de genul celui de acum o lună, când accesul său pe teritoriul controlat de Tiraspol a fost blocat de miliţia transnistreană.

În după-amiaza zilei, preşedintele Voronin a participat totuşi la un miting în memoria celor căzuţi, organizat la Memorialul din satul Varniţa de autorităţile de la Chişinău, ceremonie la care au participat aproximativ 300 de persoane.

Acum nouă ani conducerea de atunci a Republicii Moldova a dispus declanşarea unui atatc de curăţire a malului drept al Nistrului de trupele autorităţilor separatiste, care în scurt timp au fost împinse peste Nistru, însă la doar trei zile separatiştii au preluat din nou controlul asupra oraşului Tighina, aceasta deoarece în acţiunile militare au intervenit trupele fostei armate ruse a 14-cea, dislocate pe teritoriul Transnistriei, care a pornit un atac masiv împotriva Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

Conducerea de la Chişinău a semnalat atunci, prin numeroase adresări către comunitatea internaţională, că prin implicarea sa brutală, Rusia a declanşat de fapt o acţiune militară directă asupra Republicii Moldova. Astăzi, la Tighina, preşedintele Voronin intenţiona să participe alături de Igor Smirnov la mitingul de comemorare a celor căzuţi acum nouă ani, pentru a rosti un discurs, în care urma să evalueze gradul de responsabilitate a autorităţilor de la Chişinău şi Tiraspol pentru declanşarea conflictului armat de pe Nistru. Aceasta în contextul cererilor Tiraspolului, care pretinde recompense materiale şi scuze oficiale din partea Chişinăului.

După ce a primit aseară refuzul telefonic al lui Igor Smirnov, preşedintele Voronin a dispus publicarea discursului său în oficiosul guvernamental de limbă rusă Nezavisimaia Moldova. Acelaşi mesaj a fost rostit şi astăzi la mitingul de la Varniţa. Cu referire la responsabilitatea pentru declanşarea războiului la Varniţa, Voronin a făcut următoarea declaraţie pentru presă.

Vladimir Voronin: „Oare în acest conflict trebuie să-şi ceară scuze numai Chişunăul? Partea de Chişinău? Oare aceste conflicte se întâmplă şi au loc numai dintr-o parte? Oare toţi care erau atunci, sunt şi actuali, cu părere de rău, s-au păstrat şi astăzi în posturi în Tiraspol, nu răspund şi ei, partea lor de acest conflict? Trebuie să ne întrebăm şi să răspundem la aceste întrebări. E vremea deja.”

În discursul publicat, Voronin susţine că la baza conflictului din 1992 au stat ambiţiile personale şi setea de glorie ale politicienilor de atunci de pe ambele maluri ale Nistrului. Voronin spune că „în timp ce prin alegerile libere din 25 februarie poporul de pe malul drept a măturat această nebunie”, adică fostele guvernări, care se fac responsabile în opinia sa de declanşarea conflictului, pe malul stâng „timpul unor asemenea acţiuni şi decizii concrete abia acum a venit”.

Voronin estimează că războiul nu s-a încheiat, ci mai continue încă, având toate trăsăturile unui război rece, în felul acesta fiind perpetuate condiţiile pentru reluarea conflictului. Contrazicând această idee, Vladimir Voronin apreciază în continuare că reconcilierea celor două maluri ale Nistrului s-a produs demult, cetăţenii conştientinzând tot cinismul acestor confruntări. „Nu trebuie să ratăm şansa, pe care ne-o acordă istoria de a deveni unificatori ai patriei noastre”, continuă Vladimir Voronin, şi conchide patetic: „eu, ca preşedinte al Republicii Moldova, promit să redau ţării o pace civică durabilă. Doar înainte, spre pace şi unitate, altă cale nu există.”

În discurs preşedintele Voronin nu face nici o referire la responsabilitatea pe care ar avea-o Rusia în declanşarea şi perpetuarea conflictului de pe Nistru.

Cu referire la refuzul primit la solicitarea de a participa la mitingul de la Tighina, Vladimir Voronin a apreciat că acest lucru a mărit doza de tensiune existentă în relaţiile Chişinău-Tiraspol, înainte de întâlnirea pe care o va avea mîine cu şeful administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov.

Observatorii de la Chişinău remarcă că această tensiune a fost alimentată atât de acţiunile liderului separatist, care imediat după ultiuma întâlnire cu Voronin a semnat un decret privind introducerea de paşapoarte transnistrene, cât şi de declaraţiile preşedintelui Voronin, care a cerut în termeni duri retragerea acestui decret, ameninţând că în caz contrar va retrage semnătura Chişinăului de pe protocolul privind recunoaşterea actelor emise de transnistreni. Disensiuni există şi la capitolul retragerii forţelor de pacificare din zona de securitate şi în discuţiile privind primul capitol al proiectului statutului regiunii, inclus pe ordinea de zi a întâlnirii de mîine.

La aceste discuţii va participa şi un reprezentant al Ministerului de Externe al Portugaliei, ţară care în cadrul OSCE are în gestiune dosarul Transnistriei

Din Chişinău, Lina Grîu, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG