Linkuri accesibilitate

7.06 - Chișinău - Intîlnirea la vîrf GUAM de la Ialta


La o reuniune GUAM în 2009

La o reuniune GUAM în 2009

Surpriza summitului de la Ialta a constituit-o nesemnarea acordului de creare a unei zone de liber schimb între statele GUAM,



7 iunie 2001

Ora Moldovei.

Intîlnirea la vîrf GUAM de la Ialta.

Dan Ionescu: În cadrul întâlnirii şefilor de state membre în asociaţia cunoscută sub numele de GUAM, întâlnire care s-a ţinut astăzi la Yalta, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a solicitat ca Federaţiei Ruse să i se acorde statutul de observator în această organizaţie. Propunerea vine la scurt timp, după ce la Grodno, Republicii Moldova i s-a oferit de curând statutul de observator permanent în uniunea Rusia-Bielarus. Despre desfăşurările de la Ialta relatează Lina Grîu, care tocmai s-a întors de acolo la Chişinău.

Reuniunea de astăzi de la Ialta a celor cinci şefi de state membre ale organizaţiei regionale GUAM – Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaijan şi Moldova, s-a încheiat cu semnarea Hărţii GUAM, document care formalizează existenţa acestei organizaţii şi fixează priorităţile de colaborare în cadrul acesteia. Potrivit documentului, colaborarea GUAM va avea mai mult un aspect economic şi comercial, în principal în domeniul dezvoltării coridoarelor internaţionale de transport şi a dezvoltării infrastructurii acestora.

Statele GUAM îşi propun să întărească securitatea regională, să conlucreze în cadrul organismelor internaţionale şi să lupte în comun împotriva terorismului, a crimei organizate şi a traficului de droguri. Yalta a primit statut de capitală a noului organism creat, iar preşedinţia pentru următoarea perioadă de un an a fost transmisă Azerbaidjanului. Miniştrii de Externe din cele cinci state au semnat tot astăzi Convenţia consulară privind ajutorul reciproc în acordarea serviciilor consulare pe teritoriul unor terţe state.

Surpriza summitului de la Ialta a constituit-o nesemnarea acordului de creare a unei zone de liber schimb între statele GUAM, document pregătit pentru această reuniune. Uzbekistanul, dar şi Moldova şi Georgia au considerat că documentul nu este încă finalizat. În special Moldova urmează să coordoneze această semnare cu Organizaţia Mondială a Comerţului, unde a devenit membru decurând, dar şi cu structurile Pactului de stabilitate, unde va adera la sfârşitul acestei luni. Iată ce ne-a declarat în acest context ministru moldovean de Externe,

Nicolae Cernomaz: „Cred că procedurile interne necesare între state şi în angajamentele nostre pe care le avem, în cazul de faţă două obiective principale – Organizaţia Mondială a Comerţului, unde suntem membri, ar fi trebuit să fie notificată intenţia noastră de a participa în zona comerţului liber, şi a doua – în Pactul de stabilitate, care de asemenea obligă să facem anunţuri şi declaraţii, cu explicaţiile de rigoare.”

Rusia nu a fost prezentă la acestă reuniune în calitate de membru observator, în pofida invitaţiei pe care i-a făcut-o Moldova. Preşedintele Ucrainei, Leonid Kuchma, a declarat că statutul de observator nu poate fi conferit în cadrul uneri organizaţii, care încă nu există.
Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, va continua să insiste asupra invitării Rusiei în calitate de observator la acest for.

Vladimir Voronin: „Ne-am rezervat timp pentru a consulta aceste momente. Pentru că tot ceea ce se petrece în aceste organisme, care se formează paralel cu CSI, trebuie să nu se abată de la condiţiile principale ale CSI, dar să fie parte proporţională a acestui organism internaţional, pe care noi îl avem în prezenţa CSI-iului. De aceea noi suntem foarte cointeresaţi ca Rusia să fie nu numai observator, dar chiar să intre şi membru în această organizaţie.”

Într-o conferinţă de presă, susţinută după semnarea Hărţii GUAM, şefii celor cinci state mebre au dat asigurări că noua structură are un caracter pur economic şi nu a fost creată pentru a se transforma în timp într-un bloc politico-militar, care să se opună intereselor Rusiei. Potrivit preşedintelui ucrainean, Leonid Kuchma, niciodată crearea unei organizaţii regionale în Europa sau în altă parte, nu a trezit atâtea discuţii contradictorii, dictate, potrivit lui Kuchma, mai mult de politică decât de raţiune.

Astfel, crearea GUAM a fost privită de Moscova în special, ca o structură alternativă CSI-ului, menită să fortifice influenţa Ucrainei în regiune în detrimentul Rusiei. Kuchma a subliniat că scopul principal al organizaţiei este dezvoltarea coridoarelor de transport Europa-Asia, în special refacerea aşa-numitei Căi a mătăsii în cadrul programului Uniunii Europene TRASECA. Securitatea energetică a statelor GUAM este încă unul din scopurile organizaţiei. Atât preşedintele Ucrainei, Leonid Kuchma, cât şi cel georgian, Eduard Şevardnadze, au subliniat că noua structură este deschisă pentru aderarea de noi membri.

Printre potenţialii candidaţi Şevardnadze a numit România şi Bulgaria. El s-a arătat încrezător în perspectivele şi rolul important, pe care-l va juca GUAM în regiune pe viitor. Discuţii controversate în cadrul reuniunii a trezit cooperarea politică în organizaţie. Preşedintele ucrainean a fost de părere că orice cooperare şi consultări cu Organizaţia Naţiunilor Unite sau Uniunea Europeană, sau orice contribuţie la soluţionarea chestiunii transnistrene este un act politic.

În acelaşi timp, Vladimir Voronin a insistat ca din textul Hărţii GUAM să fie exclusă sintagma, care acordă dreptul şefilor statelor membre să adopte decizii politice la reuniunile anuale. Voronin a subliniat că orice cooperare în cadrul GUAM trebuie să ţină cont de interesele pe care le au statele membre în CSI. Iată ce a declarat presei preşedintele Voronin în finalul summitului.

Vladimir Voronin: „La această oră poate avantajele sunt numai în proiecte, dar mai departe o să fie şi la concret. Pentru că noi suntem, aceste cinci ţări, dispuşi ca să restabilim acel Drum al mărtăsii, sau cum se numea cu două mii de ani în urmnă, care începea de la China şi termina în Franţa, şi termina în Spania şi în alte ţări ale Europei. Dar acum noi o să-l restabilim nu ca drum al mătăsii, dar al mătăsii negre, a petrolului. Mai mult asta se referă la chestiile astea legate cu transportul, pentru că se micşorează distanţa. Mai mult ca atâta: noi, Moldova ca o ţară punte între Occident şi Răsărit, suntem foarte cointeresaţi pentru această tranziţie pentru acestea noi o să primim, mă rog, sursele respective.”

Din Chişinău, Lina Grîu, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG