Linkuri accesibilitate

Lectura ghidului ne îngăduie, o dată în plus, să descoperim ce imagine îşi formează străinii despre ţara noastră.


Ghidul Michelin este o adevărată „biblie” a turismului şi a gastronomiei. Şi-a construit şi consolidat reputaţia pe parcursul a zeci de ani, graţie unui profesionalism şi a unei obiectivităţi ireproşabile. România a intrat tîrziu în ghidul Michelin: abia în 2008.

Iată că, la trei ani după ediţia franceză, apare şi versiunea românească, lansată recent la tîrgul de carte Bookfest. Ghidul e util şi pentru cititorul român: află, sau îşi reaminteşte, o mulţime de lucruri despre patrimoniul cultural, vede care sunt traseele turistice optime şi cum sînt cotate hotelurile, pensiunile şi restaurantele. Totodată, lectura ghidului ne îngăduie, o dată în plus, să descoperim ce imagine îşi formează străinii despre ţara noastră.


Jurnal de corespondent: Iaşi



Precizez, pentru cine nu ştie, că ghidul Michelin operează o clasificare valorică acordînd un număr de stele, de la una la trei. Pentru un restaurant, trei stele reprezintă consacrarea supremă. În ce priveşte obiectivele turistice, trei stele semnifică „de vizitat neapărat”; două stele te atenţionează că locul respectiv „merită o oprire”, iar o stea nu valorează mai nimic: zăboveşti puţin în oraşul marcat cu o stea doar dacă ai drum prin zonă şi nu te grăbeşte nimeni.

Care sînt, în România, locurile de trei stele? Bucovina, Maramureşul şi Delta Dunării. Mînăstirile din nord: Suceviţa, Voroneţ, Moldoviţa, Dragomirna, Humor. În rest, doar mînăstirea Horezu, din Oltenia. Apoi: Transfăgărăşanul, biserica fortificată din Prejmer. Din Bucureşti, biserica Stavropoleos şi cîteva muzee: Galeria de artă medievală românească, Muzeul naţional de artă, Muzeul ţăranului român. În sfîrşit, un singur oraş primeşte trei stele: probabil că aţi ghicit, e vorba de Sibiu.

Două stele – Bucureştiul (în special pentru muzee), Timişoara, Sighişoara, Braşovul. În restul ţării, oraşele nu sînt puncte de interes. E normal: turistul străin n-are cum să fie atras de cartierele cu blocuri cenuşii. În Moldova, doar trei oraşe abia primesc o stea: Iaşi, Piatra Neamţ, Rădăuţi.

Se pot trage de aici multe învăţăminte. Ar fi, în primul rînd, ideea protejării acelor zone care sînt realmente unicate, cum ar fi Delta Dunării. Trebuie să înţelegem, apoi, ce înseamnă pentru occidentali civilizaţia urbană. Şi, nu în ultimul rînd, să revizuim unele clişee care încă mai funcţionează. În ghidul Michelin, Valea Prahovei are două stele (şi nu trei) iar litoralul o singură stea amărîtă. Cum s-a ajuns aici se ştie. Se ştie atît de bine încît românii înşişi preferă litoralul bulgăresc.
XS
SM
MD
LG