Guvernul a aprobat o nouă sumă pentru acest an destinată pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor publice – aproape 788 de milioane de lei cu circa 208 milioane de lei mai mult decât anul trecut. Aşa că numărul drumurilor pe care poţi să mergi fără primejdie doar cu „lunahod”-ul sau cu nărăvaşa „Antilopa gnu” din scrierile lui Ilf şi Petrov promite să se diminueze. Cu mult oare? Şi ce posibilităţi există la o asemenea cheltuială ? Vom discuta în această dimineaţă cu ministrul adjunct al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor Boris Gherasim.
Europa Liberă: Chiar Dvs. spuneaţi cândva – dacă aţi fost citat corect - că din cauza calităţii proaste a drumurilor, economia naţională suportă pierderi anual pierderi în valoare de 7-8 miliarde de lei. Reiese că cei aproape 788 de milioane de lei aprobaţi de guvern pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor publice, bani prevăzuţi în Fondul rutier, sunt un fel de picătură în mare? Doar atâta cheltuială îşi poate permite statul ?
Boris Gherasim: „Într-adevăr, cheltuielile sunt cam la cifra pe care dv. aţi numit-o şi ele sunt constituite din cheltuielile pe care le au transportatorii din pricina drumurilor proaste care se află într-o stare rea şi foarte rea, o terminologie calificativă, din pricina celor circa 452 de persoane care au decedat şi vreo 2 mii rănite din anul trect.
Europa Liberă: La ce exact vor fi folosiţi banii alocaţi prin decizie de guvern, dle ministru?
Boris Gherasim: „788 de milioane desigur nu sunt suficienţi pentru capitorul întreţinere. Deoarece starea drumurilor a ajuns atît de deplorabilă, încît noi ne ocupăm, în anul trecut am făcut acest lucru şi anul acesta o s-o fracem, cu cîrpeala. Aşa numita. Adică avem vreo 100 de sectoare de drumuri, atît republicane, cît şi locale, care sunt în cazuri climatice nefavorabile impracticabile.
De aceea anul acesta ne-am luat angajamentul ca toate aceste sectoare de drumuri să le reparăm. Al doilea, să dăm posibilitatea transportului să circule într-un mod cît de cît normal, adică să facem plombăli, egalizări, sisteme de evacuare a apelor, şanţuri, curăţim copacii care încurcă, împiedică la securitatea circulaţiei.
Anul acesta circa 10 mii de indicatoare vor fi instalate. În anul trecut, aţi văzut, pe drumuri cîte ceva s-a schimbat, deoarece era imposibil şi încă mai este să mergi cu o hartă astăzi, ajungi la satul ori sătucul unde ai nevoie. Anul acesta
Vom mai procura tehnică şi utilaj pentru întreţinerea drumurilor şi cam la prima etapa e aceasta. La anul, dacă va da Domnul, vom avea mai multe mijloace şi vom face planuri mai mari.”
Europa Liberă: Peste 90 % din drumurile Republicii Moldova sunt proste. Mai mult decât atât - cu o bază atât de slabă sau, cu limbaj mai tehnic, cu o capacitate portantă atât de proastă, aceste drumuri par să înghită în mare parte bani degeaba - de-abia reparate , peste un timp arată de parcă le-au scurmat găinile… În această privinţă ce soluţii durabile vedeţi?
Boris Gherasim: „Este strategia de dezvoltare a drumurilor pentru o perioadă de 10 ani unde este foarte clar spus. Cu părere de rău, este cam aşa, eu sunt de acord cu opiniile cetăţenilor, cu opinia dv, că sunt banii într-o oarecare măsură cheltuiţi înzadar, dar altă variantă mai bună nu există. Cum a spus şi Churchill, democraţia nu este cea mai bună formă de conducere a unui stat, dar alta mai bună nu există. Aşa şi cu drumurile. Suntem nevoiţi să le plombăm ca să dăm posibilitatea să se circule cît de cît.
În paralel cu aceasta, avem un plan ambiţios de reabilitare a drumurilor cu o capacitate portantă a lor de 11,5 tone pe osie, ceea ce va da posibilitatea ca ele să suporte aceste camioane încărcate grele, acest utilaj, acest transport care deja este cu totul altul decît erau construite drumurile noastre. Drumurile,
De aceea acest program de reabilitare prevede sectoare concrete şi dv. aţi văzut deja pentru anul acesta 5 contracte au fost semnate, pe sectoarele de drum Chişinău-Bălţi, Comrat va fi iaca în zilele apropiate, Chişinău-Hînceşti ş.a.m.d. Vom finaliza pînă la sfîrşitul anului proiectul şi vor fi anunţate tenderele pe sectoarele de drum spre Soroca, Chişinău-Ungheni-Sculeni ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Câtă garanţie există că banii destinaţi drumurilor, ca să spunem aşa, vor fi cheltuiţi cu grijă, responsabilitate şi eficienţă? Mai ales că au existat se pare şi cercetări penale a modului în care, în unele cazuri, banii s-au cheltuit iraţional, dacă nu chiar fraudulos, după cum se suspecta…
Boris Gherasim: „Eu v-aş spune altceva – este deja implementat în Administraţia de Stat a Drumurilor audit financiar, este implementat audit tehnic internaţional, sunt făcute rapoarte. Da, au fost aşa viziuni, au fost făcute controale. Şi actualmente Curtea de Conturi 8 luni controlează în detalii absolut toate, cu atragerea experţilor. Eu v-aş zice că este altă problemă. Este o sumă impunătoare - vă închipuiţi pe anul acesta 1 miliard şi jumate circa – şi toată lumea se uită la aceşti bani cu mare milă, aş zice eu aşa, şi de aceea de aicea apar şi viziuni clare...”
Europa Liberă: S-au auzit propuneri din partea unor experţi potrivit cărora Administraţia de Stat a Drumurilor trebuie să fie scoasă din subordinea Ministerului Transporturilor pentru că doar o agenţie independentă va putea administra eficient şi transparent Fondul rutier.
Boris Gherasim: „Cui se va supune Administraţia de Stat a Drumurilor în aşa caz? Cine va duce politica, strategia? Ministerul nu se implică în acest mecanism. Ministerul doar face politici, strategii şi primeşte mpsuri ca aceste mijloace să se administreze bine. Dar un instrument, o întreprindere este necesar ca să fie şi aceasta este Administraţia de Stat a Drumurilor. Cui se va supune ea? Aceasta este altă problemă – ori guvernului, ori altui minister, ori Ambasadei SUA – deci, nu se vorbeşte în felul acesta...”
Europa Liberă: Republica Moldova nu este atât de bogată ca să utilizeze materiale şi tehnologii ieftine la construcţia drumurilor… În această privinţe ce şi cât îşi poate permite statul în acest sens? Se cumpără, se utilizează materiale care să ne asigure drumuri mai durabile, să spunem aşa, mai trainice, sau totuşi mergem pe o economisire drastică?
Boris Gherasim: „Aş zice eu că folosim mai multe metode şi le folosim cele mai noi tehnologii de reabilitare a drumurilor. Să zicem, anul trecut am încercat metode de reciclare a drumurilor la rece. Sectoare de drum care sunt deteriorate totalmente, care cîndva au fost începute şi nefinisate, aplicat doar un strat de asfalt, dar nu 2 sau 3 cum era după proiect, şi pe aceste sectoare de drum era imposibil să treci. Şi atuncea aşa metodă care este ieftină şi temporară, pe o perioadă să zicem de 4-5 ani, dar costul unui km. este cam de 15 ori mai ieftin decît reabilitarea unui km. de drum.
A doua metodă pe care o veţi vedea anul acesta este tratamentul cu emulsie bitominoasă, deja agenţii economici din RM, specialişti, au investit în această tehnologie mult, au utilaj, au capacităţi şi prin luna iunie, cînd se va încălzi, cînd va fi timpul favorabil pentru acest proces de lucru, imediat veţi vedea cum se vor schimba lucrurile.”
Europa Liberă: E limpede, dle ministru, statul nu se zgîrceşte în acest sens...
Boris Gherasim: „Statul nu investeşte absolut nimic. Agenţii economici investesc. Statul nu investeşte în aceste tehnologii, statul iese cu idee. Ministerul face numai anunţuri ce lucrări vor fi sub ce tehnologii şi agenţii economici deja reacţionează. Sunt care se contractează din alte ţări. Dar vreau să zic altceva. Drumurile care vor fi reabilitate din mijloacele financiare din credite, din granturi, adică din surse externe, vor fi executate de cele mai bune companii internaţionale care vor fim pe piaţă. Să zicem cum s-a făcut sectorul de drum Chişinău-Hînceşti, de o companie finlandeză, cum s-a făcut spre Sărăteni. Deci acum deja avem contractate companii italiene, portugheze, spaniole, care au dovedit că pot face drumuri bune.”
Europa Liberă: Şi drumarii moldoveni nu se supără că iată li se iau contractele de către cei străini?
Boris Gherasim: „Drumarii moldoveni nu intră în parametrii ceruţi de finanţatorii externi şi sunt nevoiţi să conlucreze împreună pentru a învăţa lecţia, pentru a însuşi tehnologii noi, pentru ca mai apoi să le aplicăm şi din mijloacele noastre interne.”
Europa Liberă: Ştiţi cum se glumeşte a pagubă: dacă există ceva veşnic în Republica Moldova – sunt drumurile proaste. Dvs. ca specialist care cunoaşte poate cel mai bine: ajungem măcar la adânci bătrâneţe ca să circulăm mai lin pe drumurile Patriei?
Boris Gherasim: „Dacă vă amintiţi, eu mi-am expus poziţia nu o dată şi inclusiv anul trecut – daţi-ne o perioadă de patru ani de guvernare şi veţi vedea schimbările. Drumurile nu pot fi reabilitate într-un an sau doi, este nevoie de o durată. Acuma s-a lucrat foarte intens asupra proiectelor. Deoarece în R. Moldova nu veneau investiţiile, nu aveam proiecte. Acum vreo 500 de km de drumuri se finalizează proiectarea lor, care vor putea atrage ulterior investiţii.
Şi vreau să zic că în patru ani de zile veţi vedea sectoare de drum de la Chişinău la Ungheni –Sculeni, Chişinău-Bălţi, Chişinău- Soroca-Otaci, Chişinău-Ghiurghiuleşti, Chişinău-Hînceşti, adica majoritatea traseelor necesare, cca. 1 mie de km., vor fi reabilitate şi se va schimba situaţia. Iar mijloacele din Fondul Rutier vor fi direcţionate spre alte drumuri locale, republicane, care de asemenea, în paralel cu acestea, se vor schimba esenţial.”
Europa Liberă: Dle ministru, vă mulţumim.
