Linkuri accesibilitate

Punct și de la Capăt: Vasile Botnaru discută cu sociologul Doru Petruți și politologul Leonid Litra.


Chiar dacă majoritatea concurenţilor electorali vor să dea impresia că au demarat în trombă, cum spun automobilistii de cursă, sau ghiulea, cum se spunea în statul major al marelui voievod Ştefan, campania se mai bălăceşte, la părerea mai multor experţi, în faza recunoaşterii şi a tatonărilor. Concurentii se forţează unii pe alţii să-şi divulge armele secrete şi soluţiile polit-tehnologice, vorba unuia dintre cei mai radioşi concurenţi. Soluţii, care ar face ochiurile năvodului electoral cât mai mici.

Numai că până se va trage navodul mai sunt doar trei săptămâni. Iată de ce astăzi vom încerca să ne dumerim ce fel de pârghii încearcă să pună în aplicare concurenţii electorali ca să se facă văzuţi, auziţi şi eventual iubiţi la fel de tare, cum ei la rândul lor iubesc poporul şi sunt gata, drept dovadă a acestei iubiri, să ocupe posturile de primari şi consilieri, ca să împartă banii publici cu socoteală şi chiverniseală.

Astăzi în studioul de la Chişinău al Europei Libere i-am invitat pe sociologul Doru Petruţi, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje (IMAS) Chişinău, şi pe politologul Leonid Litra, vicedirector pe cooperare internaţională la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul. I-am rugat să treacă în revistă ustensiile pe care le folosesc concurenţii electorali ca să îşi convingă alegătorii că anume ei şi nimeni alţii sunt cei mai buni de trimis în funcţiile de primari şi consilieri locali
.

Punct și de la Capăt: cu Vasile Botnaru, Doru Petruți și Leonid Litra


Europa Liberă: Aşadar, stăm de vorbă cu doi observatori de meserie ai campaniei electorale - sociologul Doru Petruţi, directorul IMAS Chişinău, şi politologul Leonid Litra, vicedirector pe cooperare internaţională la IDIS Viitorul.

Doru Petruţi:
„Aş porni discuţia noastră, în primul rând de la modalitatea în care s-au făcut nominalizările pentru candidaţi. Văzând persoanele respective, eu am tras o concluzie, care s-ar duce în direcţia unei lipse de cadre, de
Doru Petruți
fapt, în partide şi a unei lipse de pregătiri, a unei pregătiri temeinice pentru alegerile locale. Ele vin cumva prea devreme, sunt prea apropiate de momentul noiembrie 2010, prin lipsă de cadre înţelegând: domnule, dacă eşti forţat să numeşti un ministru, de exemplu, şi nu ai un alt vector în partid pregătit pentru bătălia locală, înseamnă că e o problemă.

Partidele noastre îs relativ tinere în exerciţiul ăsta de a forma lideri. Ok, ajungem şi la momentul, în care candidaturile s-au anunţat. S-a încercat şi aici un joc, un joc de aşteptare, care n-a dat întotdeauna rezultatele cele mai bune. La un moment dat cred că, chiar era percepţia în rândul chişinăuenilor că PLDM n-are propriu-zis un candidat.”

Europa Liberă: Deci, pornind discuţia de la candidat, de la calităţile lui, înţeleg că asta e factorul numărul unu în motivele, pe care îl determină pe om să meargă la alegeri?

Doru Petruţi:
„Da, practic reţeta în alegerile locale cam asta e. Ai un lider, care atrage după el şi voturile de partid. Cu toate astea prestaţia PLDM-ului în campania asta a vrut să meargă exact pe paradigma opusă. Neîncercată în prea multe locuri din lume, aş spune, nu numai în spaţiul european. Paradigma asta ar fi: propunem un partid puternic, cu o reprezentare foarte bună şi foarte consistentă la nivelul puterii centrale şi încercăm să facem un transfer de imagine şi să tragem după noi o persoană nu atât de cunoscută publicului larg, să spunem aşa.”

Europa Liberă: Adică, ce am văzut noi pe banere – cu o locomotivă ca Filat trece oricine în funcţia de primar.

Doru Petruţi:
„Numai că lucrurile se pare că n-au stat tocmai aşa. Şi măsurătorile pe Chişinău au arătat că un joc de acest tip şi o confruntare directă dintr-un candidat, mai degrabă necunoscut, şi fostul primar al Chişinăului n-au dat rezultatele scontate.”

Europa Liberă: Bine că şi-au dat seama la vreme. Nu? Domnule Litra?

Leonid Litra:
„Bine că şi-au dat seama la vreme, într-adevăr. Candidatul este unul din factorii cheie, care determină alegătorii să iasă la vot. Şi am avut în partide diferite
Leonid Litra
modalităţi de selecţie a acestor candidaţi. Dacă am avut partide în care exista un consens tacit, un candidat apriori acceptat, cum este candidatul PL-ului, atunci am avut un fel de cursă în interiorul PCRM-ului, în care Dodon a ieşit şi care era pregătit de mai mult timp.

Iar în PLDM au existat tot felul de supoziţii, tot felul de informaţii, zvonuri. Şi la urmă am avut un element surpriză – numirea unui candidat cu mult mai jos la rating decât partidul. Respectiv, asta ar însemna că de fapt partidul ar trebui să tragă acest candidat în sus şi nu invers, cum de obicei se întâmplă în multe din cazurile alegerilor din Moldova. Însă ştim că candidatul este acea locomotivă în alegerile locale şi determinant pentru a obţine votul şi la consiliul.”

Europa Liberă: Punând în balanţă toate ustensilele, pe care le folosesc concurenţii electorali, pe ce se mizează mai mult? Pe convingere? Sau pe manipulare? Dacă îmi este permisă o asemenea întrebare simplistă. Domnule Petruţi?

Doru Petruţi:
„Cred că partidele înscrise în cursa asta electorală şi-au propus obiective diferite. Multe dintre ele nu fac decât un exerciţiu de imagine pentru o posibilă personalitate din partid.”

Europa Liberă: Pentru orice eventualitate.

Doru Petruţi:
„Da. Şi atunci modalităţile sunt altele şi-s mai îngrijite, ca să spun aşa, şi vizual, şi la nivel de discurs, şi nu atât de multe confruntări. Acolo obiectivele sunt altele. Să arătăm o persoană, căreia îi putem ataşa tot mai multe

Fiecare apariţie media contează, fiecare provocare, răspuns la provocare, răspunsul provocării la provocare ...
atribute, tot mai multe calităţi, pe care publicul larg să le vadă, în perspectiva că acea persoană...; îi clădim un viitor, hai să spunem aşa, îi vom clădi un viitor politic. Vorbind despre candidaţii cu miză, aici lucrurile stau altfel.

Fiecare apariţie media contează, fiecare provocare, răspuns la provocare, răspunsul provocării la provocare, ş.a.m.d. Aş face o paralelă între modalitatea în care s-a dat votul pentru Parlament şi modalitatea în care se dă acum votul.

Cu toate nemulţumirile şi problemele, ş.a.m.d., electoratul din Moldova a votat spre dreapta. Votul dat actualei coaliţii a fost şi rămâne unul cu multe dezamăgiri, foarte negativ. Cu o încărcătură negativă foarte mare. În acelaşi timp e un vot optimist, e un vot de proiecţie, de viitor. Cam aşa văd că stau lucrurile şi în Chişinău, în ciuda tuturor nemulţumirilor legate de cum stau lucrurile în Chişinău, moldoveanul încă speră. Aţi văzut în sondajul despre fericire? Că moldovenii sunt mai fericiţi decât orice popor vecin, ca să spun aşa.”

Leonid Litra:
„Dar nu este neapărat un vot dat spre dreapta, coaliţiei, pentru că Partidul Democrat nu ştiu dacă poate fi considerat un partid de dreapta, ci mai degrabă unul de centru-stânga, preponderent cu direcţia locomotivei pentru ocuparea bazinului electoral, reprezentat actualmente de PCRM. Şi cred că aici, când ne referim la instrumente, am vrut să spun că şi partidele de dreapta şi partidele stânga fac uz de aceleeaşi instrumente, practic. Şi folosesc atât convingerea, cât şi influenţa. Pentru că nu-mi imaginez o campanie electorală, unde un partid nu-şi foloseşte, în acest veac deja, în acest moment un partid nu-şi foloseşte toate instrumentele pentru a aduce mai multe voturi, şi de acolo de unde nu-s.”

Europa Liberă: Inclusiv manipularea?
Vasile Botnaru


Leonid Litra:
„Inclusiv manipularea. Inclusiv manipularea şi dacă vreţi ceea ce se întâmplă cu aceste ziare, tipărituri, cu aceste dueluri, tot felul de procedee, unele mai delicate, altele mai puţin delicate, sunt o expresie a politicii moldoveneşti, inclusiv a acestui conglomerat de partide, am în vedere partide care au influenţe.”

Europa Liberă: Dar faptul că se recurge la aşa ceva este dezonorant pentru partide? Pentru alegători? Pentru Moldova?

Leonid Litra:
„Eu, ca reprezentant al societăţii civile, consider, noi regretăm acest lucru, că se întâmplă astfel de procedee şi credem că este undeva o replică a vieţii politice ce are loc. Uitaţi-vă ce avem în ultimele săptămâni – tot felul de demiteri, tot felul de plecări, supărări, care nu sunt explicate. Avem o serie de întrebări şi practic nu avem nici un răspuns. Am avut un început de campanie consistent din punct de vedere al scandalurilor, al senzaţiilor, surprizelor şi n-am primit deocamdată nici un răspuns. Şi asta este undeva o replică a acestei vieţi politice.”

Europa Liberă: Dacă e să ne referim la instrumentariu: se consideră o societate civilizată atunci, când competiţia se produce în dezbateri, eventual televizate şi performanţa, promisiunile se pot măsura în urma acestor dezbateri. Putem să ne referim la cazul clasic american, sau cel mai apropiat, proxim disputa Băsescu şi contra candidaţii. Faptul că se încearcă să se mute dezbaterile la stadion, sau în zona unor presupuse miş-maşuri caracterizează cumva societatea moldovenească? Domnule Petruţi?

Doru Petruţi:
„Eu cred că asta spune foarte mult despre lipsa de consistenţă a campaniilor, la care asistăm cu toţii. Nu există proiect, nu se discută votaţi proiectul „X” sau proiectul candidatului „Y”. Noi vorbim despre lupte mici, prin care partidele încearcă cu orice preţ să aducă voturi, gândindu-se că toate războaiele astea mici sunt duse pe o clădire de imagine şi nimic altceva. O construcţie permanentă de imagine, iar pentru asta se sacrifică orice. Limbaj, ziare falsificate, ieşitul în public, strigatul în gura mare. Eu mă aştept şi la alte lucruri, care vor merge cred că tot în direcţia asta până la finalul campaniei.”

Europa Liberă: Culmea este că costă încă şi foarte mulţi bani toată treaba asta. Domnule Litra?

Leonid Litra:
„Costă foarte mulţi bani. Într-adevăr, crearea imaginii, am mai vorbit despre aceste lucruri anterior, în campania parlamentară, când polit-tehnologii folosesc instrumente de diferită natură, inclusiv cele sociologice, pentru a determina unde sunt slăbiciunile electoratului şi anume de a accentua careva progrese viitoare pe un atare domeniu, de care electoratul este cel mai mult îngrijorat. În campanie în general este important să fii creativ. Pentru că dacă ne uităm la ceea ce a menţionat domnul Petruţi, la consistenţa mesajelor electorale, se deosebesc foarte puţin între ele.

Toţi garantează locuri de muncă în Chişinău, un oraş mai curat. Practic, dacă n-aş şti glasul candidatului, nu mi-aş da seama cine vorbeşte uneori. Şi anume din această creativitate, crearea acestei imagini fără fond, însă cu formă, dă tonul campaniei şi plasează undeva candidaţii în diferite poziţii. Bineînţeles că cei, care au fost deja în această postură, pot să spună şi despre nişte realizări. Însă cei care abia urmează s-o facă, probabil construiesc imaginea doar pe nişte promisiuni.”

Doru Petruţi:
„N-aş vrea să fiu eu cel care le dau idei proaste, dar aş putea face o constatare faţă de luna noiembrie a anului trecut, când am avut o avalanşă de sondaje, utilizate fără doar şi poate în mare parte dintre ele pentru a face cel puţin acţiuni de PR, ca să nu spun mai mult, spre manipulare. Acum nu vedem nici un război al sondajelor şi mi-ar place să cred că instrumentele sociologice sunt folosite într-adevăr pe uz intern şi abordări constructive.”

Europa Liberă: Revenind la manual. Spuneaţi chiar la început că foarte mult contează cine e candidatul. Făcând abstracţie de practica „vicioasă”, cotidiană, ce spune manualul? Care este factorul cel mai important, care-l determină pe om să meargă la vot, să voteze o persoană anume, mai ales în alegerile locale? Domnule Petruţi?

Doru Petruţi:
„Manualele spun multe, dar lucrurile trebuie calibrate deja cu o fineţe atât de mare, pentru că contextul de aici e unul absolut, absolut specific.”

Europa Liberă: Chiar atât de depărtat de manual?

Doru Petruţi:
„Vedeţi că experienţa recentă arată că mulţi tehnologi şi firme aduse de peste mări şi ţări au dat rateuri importante aici. Electoratul de aici gândeşte nu neapărat alt fel, decât poate pe alte trasee. Cred că mai important e de a răspunde într-un timp foarte scurt unui nivel de aşteptări, care e foarte diferit pe foarte multe segmente. Chiar am auzit
sintagma asta, că domnule, dacă ai fi să alegi între un primar cinstit şi incompetent, versus unul competent, dar corupt, ce ai alege? Şi lucrurile par să tindă pe Chişinău pentru varianta a doua - pentru un primar competent, dar corupt. În sensul că lumea se aşteaptă că oricine va ajunge în poziţia respectivă...”

Europa Liberă: Va linge degetele.

Doru Petruţi:
„Exact. Şi aşa că ei pun pe prim plan un soi de competenţă. Şi aici lucrurile se compară şi cu ce a fost în ultimii doi-trei ani.”

Europa Liberă: Dar mai departe de Chişinău, la periferie problema se pune în felul următor: alegem unul, care are umbrela puterii de la Chişinău? Sau alegem unul competent?

Doru Petruţi:
„Cred că în bătălia asta electorală păcat că nu
va conta tot mai mult coloratura politică şi susţinerea politică, de care se bucură candidaţii.
vedem şi mai multe lucruri din teritoriu, unde se dau lupte poate la fel de crâncene, ca şi aici, dar despre care nu ştim mare lucru. Nu ştim că un anumit partid a cumpărat toată lista de candidaţi de la alt partid. Şi sunt lupte la fel de fascinante. Dar cred că va conta tot mai mult, faţă de alte alegeri locale, va conta tot mai mult coloratura politică şi susţinerea politică, de care se bucură candidaţii. Aici cred că putem vorbi despre un transfer de imagine de la nivelul puterii centrale, versus ce se întâmplă în teritoriu.”

Europa Liberă: Când spuneţi lupte, nu e doar o metaforă, din păcate.

Doru Petruţi:
„Exact.”

Europa Liberă: Vedem elemente criminale. Domnule Litra, asta nu îngrijorează? Că uneori poate să fie coincidenţă, dar uneori asemenea evenimente au legătură directă cu campania. Oare nu s-a ajuns prea departe?

Leonid Litra
Leonid Litra:
„Eu regret aceste lucruri şi cred că s-a ajuns prea departe. Din fericire, pot să spun, este părerea mea despre toate aceste incidente care s-au întâmplat, am impresia că multe din ele nu au legătură cu campania electorală. În pofida faptului că unele victime au fost şi candidaţi pe anumite liste, dar altele par că au o legătură cu acest lucru. Şi să ştiţi că şi în 2007, şi în 2003 se întâmplau tot felul de lucruri care se asemănau undeva. Datorită unei medii mai puţin dezvoltate în acel moment se ştia mai puţine şi nici Ministerul de Interne nu ieşea la răspuns, cum a făcut-o, de exemplu, ieri în cadrul unei discuţii. Dar cred că este un trend înfricoşător, este un trend unde discuţiile se dau cu pumni şi argumentul, sau ceea ce vrea să facă acel candidat, nu se mai ia în calcul, pentru că îşi arată puterea undeva la nivel de instincte naturale.”

Europa Liberă: Dar mai ales îngrijorează mesajul, cu care s-ar putea să se aleagă votanţii – este bun cel care ştie să dea la bot, este bun cel care ştie să-şi intimideze adversarii. Nu cumva se acreditează această imagine a unui primar, care ştie să-şi înlăture adversarii prin orice metode?

Doru Petruţi:
„Eu cred că lucrurile astea se înscriu de fapt într-un trend oarecum firesc, având în vedere ce se întâmplă de un an şi jumătate, doi ani. Interesul pentru politică e
într-un sat şi în timp ce alaiul mergea spre cimitir, când popa nu spunea nimic, se discuta numai şi numai politică, nimic altceva.
menţinut la cote foarte ridicate, cu atâtea valuri de alegeri lumea e foarte receptivă şi foarte reactivă nu numai la zvonuri, dar şi la lucrurile astea concrete, îşi pun foarte multe întrebări, interpretează diferit, caută mai mult. Paternurile astea de formare a opţiunilor electorale îs într-o continuă fierbere. Tot mai multă lume se implică în jocul ăsta. Nu vă ascund faptul că am participat la o înmormântare, undeva în Republică, într-un sat şi în timp ce alaiul mergea spre cimitir, când popa nu spunea nimic, se discuta numai şi numai politică, nimic altceva.”

Europa Liberă: Da, simptomatică această imagine a unui prohod, cu politică amestecat în două. Totuşi, dacă trecem în revistă puţinele promisiuni şi angajamente, care există până la această oră cel puţin, avem noi un nomenclator de probleme pentru Chişinău, Bălţi, pentru o localitate tipică din Republica Moldova?

Eu bunăoară ştiu, am memorizat că ar avea nevoie Chişinăul de încă vreo sută de troleibuze, ar avea nevoie de o fabrică de prelucrare a deşeurilor, ar avea nevoie de nişte bani ca să repare eventual străzile. Aşa localitate cu localitate, tip de localitate, avem noi? Şi vă întreb pe Dumneavoastră, care faceţi observaţii politologice, sociologice, avem urmare a acestei campanii, un nomenclator de probleme, pe care are să le rezolve instituţia primarilor şi are nevoie de „X” bani?

Leonid Litra:
„Noi într-adevăr avem un nomenclator. Acest nomenclator se împarte în două, în opinia mea. Sunt probleme sistemice, pe care...”

Europa Liberă: E un nomenclator creat de pretendenţi?

Leonid Litra:
„El se crează în urma unor discuţii publice, în urma unor prezentări de program.”

Europa Liberă: Tocmai, eu nu mă refer la ceea ce aţi făcut Dumneavoastră, de exemplu, 100 de probleme stringente. Dar în această campanie s-a cristalizat această listă?

Leonid Litra:
„În această campanie, în opinia mea, se cristalizează două grupuri de probleme. Primul este legat de problemele sistemice, care pot fi găsite oriunde, la nivel de orice, aproape orice localitate. Este vorba de competenţe, este vorba de combaterea corupţiei, să fie un candidat, un primar necorupt. Este vorba, toate localităţile au pretenţii faţă de drumuri, ş.a.m.d. Deci, acestea fac parte din categoria problemelor sistemice, care sunt pretutindeni. Şi sunt deja probleme specifice, cum aţi spus – încă o sute de trolebuze, de exemplu. Sau un apeduct într-o localitate anumită.

Aceste probleme, pe probleme sistemice este foarte important să fii convingător că reprezinţi o astfel de persoană. Pe problemele locale este foarte important să poţi prezenta soluţii. Şi mulţi din ei nu prea m-au convins pe mine personal, cel puţin.”

Europa Liberă: Adică, Dumneavoastră vreţi să-mi spuneţi că nu există până la urmă o listă foarte clară, cu care ar merge primarii şi alegătorii.

Doru Petruţi:
„O listă, o listă din partea alegătorilor, ea există, o agendă pe care...”

Europa Liberă: A revendicărilor, da.

Doru Petruţi:
„Pe Chişinău, de exemplu, gradul cel mai mare de insatisfacţii e legată de preţul căldurii. Nimeni nu discută despre asta. Şi nimeni nu discută despre top cinci-zece probleme ale chişinăuenilor. Pentru că-s probleme mari şi pentru că e dificil să faci un program, rişti să devii oarecum chiar nepopular. Şi atunci lucrurile de imagine sunt mai la îndemână şi asigură, asta e o altă chestiune, ce ţine până la urmă şi de experienţa electoratului. O bătălie pe palierul imaginii se poate ţine o lună, două, un an, zi de zi. Odată ce vii şi spui despre preţul căldurii, da, discuţi o zi, două, dar cât?”

Europa Liberă: Ceea ce am dedus eu din reportajele, pe care le fac colegii mei din diferite zone, mi se pare grav că mai toţi candidaţii spun că ei o să facă, ei cu un partid în spate o să facă. Dar mai rar, sau chiar deloc nu se spune: noi împreună. Eu, primarul, cu Dumneavoastră, în cazul că veţi vrea să participaţi. Or, după mine, asta este condiţia de bază, sau problema sistemică, cum spunea domnul Litra. Pentru că un primar nu poate să facă nimic, dacă nu are sprijinul comunităţii. Mai ales la banii, pe care îi are la dispoziţie. Nu?

Doru Petruţi:
„E vorba şi de o implicare a cetăţenilor în viaţa publică.”

Europa Liberă: Exact.

Doru Petruţi:
„Şi ajungem la elemente de capital social. Şi la o influenţă, care ar trebui să fie multidimensională, nu numai din direcţie politică.”

Leonid Litra:
„Exact. Şi-mi amintesc acum, când discutam cu nişte donatori modelul de implementare a proiectelor în diferite localităţi, era doar un schimb de informaţii. Ei îmi spuneau că cer de la localităţi 20 de procente contribuţia lor în acest proces. Şi eu spuneam: da de unde, domnule, dacă localităţile nu au bani? Şi ei spuneau: dar noi nu cerem bani, noi cerem implicare, să fie ore de muncă. Dacă se construieşte un apeduct, atunci să vină, eu ştiu, 30 de oameni din sat să sape acest şanţ de care este nevoie.”

Europa Liberă: Dar făcând un pas înapoi, am auzit şi eu poveşti dintre astea, din experienţa Fondului de investiţii sociale, oamenii nici măcar nu erau în stare să se pună de acord asupra priorităţilor – ce-i mai important? Apeductul sau acoperirea şcolii cu ardezie? Nici măcar în faza asta nu puteau să ajungă comunităţile.

Doru Petruţi:
„Eu vă pot da un exemplu concret, într-o localitate, unde într-adevăr primarul a adus fonduri, iar implicarea comunităţii, şi culmea, primăria chiar ar fi plătit oamenii respectivi ca să cureţe şi elemente de întreţinere a drumului. Şi reacţia populaţiei din acea localitate a fost: noi nu putem ieşi, să mă vadă vecinul că dau cu lopata, că mătur, că fac curat.”

Europa Liberă: Dezonorant, adică.

Doru Petruţi:
„Da.”

Europa Liberă: Pe final vreau să vă întreb: la ce ne aşteptăm în următoarele săptămâni? Totuşi la o calmare a spiritelor? La mai multă înţelepciune? Sau se va merge pe box, pe o bătălie crâncenă?

Doru Petruţi:
„Eu cred că avem o parte de electorat uşor aţipit, cred că se va încerca reactivarea lui. Pentru că altfel ajungem la o matematică a votului, care poate inversa polii, ca să spun aşa.”

Europa Liberă: Adică prin mijloace extreme?

Doru Petruţi:
„Cred că prin orice mijloace se va încerca în cele din urmă mobilizarea electoratului de dreapta. Pentru că avem principalul, dacă îmi permiteţi să-l cataloghez aşa, partidul de dreapta, cu cel mai mare potenţial pe Chişinău, deocamdată nu are vector. Şi asta se poate transforma şi în absenteism.”

Europa Liberă: Domnule Litra? Prognoza Dumneavoastră?

Leonid Litra:
„Eu cred că intensitatea va creşte. Sper şi cred că vor dispărea aceste tehnici murdare, aceste apariţii ale ziarelor de tot felul. Se va merge pe discuţia problemelor, pentru că undeva se simte această nemulţumire a electoratului asupra acestor tehnici folosite. Şi se solicită, din ceea ce văd eu, din reacţia cetăţenilor, se solicită o dezbatere pe probleme, pe soluţii. Pentru că am spus, îmi vine greu să fac diferenţa între candidaţi, la nivelul de soluţii.”

Europa Liberă: Adică cetăţeanul vrea să fie luat în serios.

Leonid Litra:
„Vrea să fie şi trebuie să fie luat în serios.”

Europa Liberă: Mulţumesc mult.
XS
SM
MD
LG