25 martie 2001
Interviul săptămânii.
Realizat de: Dan Alexe.
Invitat: Mihai Carp.
Mihai Carp este membru al Secretariatului internaţional al Alianţei nord-atlantice şi membru al grupului de lucru pentru Balcani.
Recent a fost adoptată legea secretului de stat, o lege foarte restrictivă la adresa presei şi cu multe prevederi considerate de jurnaliști drept abuzive. Premierul Adrian Năstase a justificat legea, afirmând că adoptarea ei a fost cerută de NATO. Mihai Carp, în interviul cu Europa liberă, pune lucrurile la punct:
„Problema secretului de stat este în primul rând o chestiune a ţării respective. Ceea ce interesează Alianţa Nord Atlantică şi pe cei care vor lua hotărâri în privinţa unei eventuale extinderi a alianţei este ca guvernul respective, de la Bucureşti, să dea dovadă că aplică normele democratice…
NATO cere de la eventual noi membri ca şi de la parteneri, respectarea unor legi interne ale NATO, în ceea ce priveşte folosirea unor documente clasificate. Asta este tot “.
Europa liberă: 2002 are loc un nou summit NATO la Praga, unde România speră că se va discuta primirea unui nou val de noi membri. Aşteptări justificate ?
Mihai Carp: „Miniştrii de externe NATO, la ultima reuniunea, au reafirmat hotărîrea şefilor de stat de a respecta angajamentul luat la Washington in 1999 de a rediscuta extinderea nu mai tîrziu de 2002. Asta nu înseamnă automat că va exista un al doilea val. Asta poate însemna că mai multe ţări ar putea fi acceptate. Este o decizie politică care se va lua de cei 19, bazânduse pe nişte criteii obiective…”
„Desigur, susţinerea admiterii de către o parte mare a populaţiei este un cosiderent dar nu singurul şi nu unul decisiv. […] Nici importanţa strategică nu mai este decisivă. Ce interesează NATO acum este ca o ţară aspirantă să poată să adere la principiile alianţei, să poate îndeplini responsabilităţiile şi obligaţiile care vin cu asumarea resposabilităţii de a deveni membru. Considerente strategice clasice probabil să nu mai sunt atât de importante ca acum 10-15 ani.” […]
