Linkuri accesibilitate

Pe termen lung datele colectate pot contribui la sporirea competitivităţii producătorilor agricoli şi la creşterea comerţului cu UE.

De astăzi şi în decurs de o lună, Biroul Naţional de Statistică va număra toate vitele şi orătăniile şi va măsura toate terenurile, viile şi livezile ţăranilor moldoveni, în cadrul unui recensământ agricol. Toată socoteala, la care vor munci 5500 de agenţi special instruiţi, are scopul să ajute pregătirea unei politici agricole europene în Moldova.

La modul practic, începînd de azi toţi ţăranii şi producătorii agricoli care cresc animale sau sînt proprietari de terenuri sau doar le arendează vor fi rugaţi să răspundă la nişte chestionare. Datele colectate ar urma să arate care e suprafaţa terenurilor agricole şi cum sînt utilizate, ce fertilizanţi folosesc ţăranii, maşini şi utilaje agricole, unde îşi comercializează producţia şi cine lucrează pămîntul.

Adunată la un loc, informaţia va reda un tablou clar şi complet al situaţiei din agricultură, susţin specialiştii în statisitică, iar politicile în domeniu elaborate de autorităţi ar deveni mai eficiente dacă vor fi gîndite în cunoştinţă de cauză. Donatorii străini care au ajutat financiar la desfăşurarea recensămîntului se aşteaptă ca pe termen lung datele colectate să ajute la sporirea competitivităţii producătorilor agricoli şi la creşterea comerţului cu UE.

Vor coopera țăranii cu recenzorii?


Informaţia oferită de producătorii agricoli nu este însă şi verificată. În ce măsură atunci aceasta poate fi considerată veridică, a fost întrebat de ziarişti Oleg Cara, vicedirectorul BNS: „Anume faptul că noi asigurăm gospodăriile agricole de faptul că datele vor fi confidenţiale, datele nu vor fi furnizate cărorva autorităţi sau cărorva persoane juridice sau fizice vine anume întru susţinerea furnizării datelor corecte, relevante.”

Statisticienii sînt aproape siguri de bunul mers al recensămîntului, nu pe deplin însă. „Riscul cel mai mare e să nu fie conlucrarea populaţiei cu recenzorii.” – crede Lucia Spoială, directorul general al BNS. Un proiect-pilot al acestui recensămînt desfăşurat acum doi ani la Tănătari, Căuşeni a arătat că unii repondenţi se lasă cu greu convinşi să participe, iar un locuitor a refuzat să ofere informaţii.

Am căutat să aflu de la cîţiva producători agricoli ce i-ar face pe oameni să nu fie cooperanţi. Nicolae Pelin de la Cojuşna, Străşeni: “Numai din punctul de vedere că oamenii sînt într-o stare economică foarte complicată, numai de aici pot să apară problemele estea. Şi oleacă din trecut, cu memoria ceea mai veche, că cine ştie ce planuri au ei dacă arătăm tot. Eu niciodată nu aş merge împotrivă şi nici nu m-aş gîndi că pot impozitele să se mărească. Nu cred.”

Şi părerea lui Semion Burlescu de la Orhei: “Închipuiţi-vă d-voastră dinspre ce metraj are gojineaţa. Pînă s-o terminat aista, eu am stricat gojineaţa. Cîţi pui? nu ştiu cum acolo. Eu azi pot să spun 10 găini şi pînă poimîine, dacă e o familie mai numeroasă, deja le-o tăiet. Pînă se termină recensămîntul, omul nu mai are nici o găină. Care-i sensul? Sînt nişte lucruri pe care eu personal nu le înţeleg. Sînt lucruri care trebuie făcute.”

Reuşita recensămîntului va depinde de cît de activă va fi populaţia, dar şi de profesionalismul recenzorilor, recunosc statisicienii. Primele date ale cercetării urmează să fie anunţate în luna iulie.
XS
SM
MD
LG