Linkuri accesibilitate

Protecția consumatorului: contra mărfii contrafăcute, de proastă calitate


Denis Staruș: „am depistat că şi produsele de la noi, din Chişinău, destinate consumului copiilor sunt necalitative, reprezintă un risc sporit”.


15 martie este Ziua mondială a drepturilor consumatorului şi aşa cum economia moldoveană se bazează astăzi nu pe producţie, ci pe consum, vom căuta să aflăm cât de solidari ştiu să fie moldovenii atunci când vine vorba despre drepturile lor de consumator. Invitatul ediţiei matinale este Denis Staruş, preşedintele Centrului pentru Protecţia Consumatorului.

Interviu matinal EL: cu Denis Staruș despre protecția consumatorului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:10 0:00
Link direct


Denis Staruş: „Ca să facem o simplă tangenţă – ca şi pacientul la medic, pleacă când îl doare. Aşa se resimte şi în domeniul protecţiei consumatorului. Noi începem să căutăm numai când avem o problemă. Vreau să vă zic că multe ţări, chiar şi România, pun accentul pe o informare prealabilă, adică înainte de a procura ceva sau de a pleca la magazin sau de a da o haină la curăţătorie, telefonăm la serviciul de protecţie a consumatorului şi întrebăm dacă firma respectivă este de încredere, nu au fost plângeri pe ea, reclamaţii.

Denis Staruș
Vreau să vă spun că din activitatea noastră de aproape 10 ani de zile foarte rare cazuri sunt când persoanele telefonează şi întreabă, dacă agentul economic respectiv este de încredere. Mă bucur că sunt astfel de cazuri”.

Europa Liberă: Dle Staruş, dar pe de altă parte, nu este treaba autorităţilor să aibă grijă ca agenţii economici care oferă servicii de proastă calitate să nu mai fie pe piaţă?

Denis Staruş:
„Aici este un câmp de acţiune pentru toată lumea, chiar şi pentru consumator. Este perfect dar nici în cele mai dezvoltate ţări ale Europei nu se bazează tot pe organele de stat. Consumând un produs noi trebuie să îl verificăm. Organul de stat verifică în cantităţi mari produse de o partidă foarte mare şi nu poate Inspecţia de Stat să controleze 5 mii de magazine sau agenţi economici din mun. Chişinău, având 81 de inspectori. Este o problemă destul de simţitoare. Nu trebuie să plecăm la piaţa centrală şi să procurăm de la sol acele produse lactate care sunt cele mai periculoase pentru viaţa şi sănătatea noastră pentru că sunt uşor alterabile. Şi în magazinele de marcă, de elită, sunt produse alterate şi eu singur am văzut acest lucru. Diferite tipuri de produse alimentare care sunt alterate”.

Europa Liberă: Dar cum ajung ele pe rafturile magazinelor?

Denis Staruş:
„Producătorul poate fi atât în Republica Moldova cât şi în China, la mii de km de punctul de vânzare. Cu părere de rău sunt cazuri când acel produs trece prin temperaturi de minus 30 sau plus 10, adică o variaţie de temperatură foarte amplă care influenţează calităţile produsului”.

Europa Liberă: Asta dacă e vorba de China, dar ce se întâmplă dacă produsul este din Republica Moldova?

Denis Staruş:
„Încă şi mai rea este situaţia când de la producătorul autohton produsul deja este fabricat necalitativ. Noi am făcut chiar şi nişte teste comparative la nişte produse şi am depistat că şi produsele de la noi, din mun. Chişinău, destinate pentru consumul copiilor sunt necalitative şi reprezintă un risc sporit şi nimeni nu se ocupă de această întrebare”.

Europa Liberă: Pe de altă parte, cum sunt pedepsiţi vânzătorii sau cei care au lăsat ca produsele să apară pe rafturile magazinelor şi ce recompensă li se oferă consumatorilor?

Denis Staruş:
„Noi din practică avem cazuri când, într-adevăr, este consumatorul remunerat şi toate prejudiciile sunt recuperate de către instanţa de judecată. Dar avem şi cazuri contrare când agentul economic este sancţionat. Dar prin instanţa de judecată el demonstrează că are dreptate”.

Europa Liberă: Deseori, cum se întâmplă?

Denis Staruş:
„În majoritatea cazurilor sunt aplicate, totuşi, aceste sancţiuni, fiindcă, dacă inspectorul a întocmit un proces verbal, înseamnă că nu în zadar l-a întocmit. Consumatorul cu ce rămâne? I se restituie preţul sau contravaloarea produsului cumpărat sau dacă consumatorul doreşte să-şi recupereze prejudiciile materiale şi morale, atunci în baza amenzii şi a deciziei instanţei de judecată, cu bonul de casă, se adresează de sinestătător în judecata de drept comun pentru a-şi încasa prejudiciile. Vreau să vă spun că sunt cazuri când consumatorii încasează daune morale destul de impunătoare, câte o mie de lei, două mii de lei”.

Europa Liberă: Consumatorii pot trimite plângeri la Centru. Dacă aţi face o comparaţie, sunt mai activi oamenii în ultimul timp?

Denis Staruş:
„Numărul general de plângeri creşte pe an ce trece. Creşte numărul de plângeri pe produsele alimentare. Acum se importă un lanţ întreg de produse alimentare de producţie străină care nu corespund calităţilor”.

Europa Liberă: Ce produse cel mai des sunt falsificate pe piaţa moldovenească?

Denis Staruş:
„Produsele care sunt mai scumpe. Adică haine, electrocasnice, ştiţi cu toţii că avem haine de brand la preţul de trei bucăţi la un leu. La fel băuturile alcoolice sunt o ramură mai frecvent reclamată, dar aici se simte o îmbunătăţire, organele de forţă lucrează în această privinţă şi rezultatele sunt vizibile. Şi magazinele nu lucrează cu agenţii economici dubioşi, se încheie contracte cu producătorii, persoanele autorizate”.
Denis Staruș în studioul Europei Libere la Chișinău


Europa Liberă: Unii consumatori preferă produsele moldoveneşti, spunând că ar fi de o mai bună calitate. Aşa să fie?

Denis Staruş:
„Eu întotdeauna am susţinut producătorul autohton şi am menţionat că producătorul autohton poate fi întotdeauna verificat, pentru că este pe loc. Produsul care vine din import, deja se pierde tot lanţul, începând de la producere şi terminând cu acel distribuitor sau importator care îl aduce la noi. Dar nu putem spune cu certitudine că produsele noastre sunt mai calitative şi acele importate sunt necalitative”.

Europa Liberă: Dar ce fac oamenii la sate? Care este situaţia acolo?

Denis Staruş:
„Protecţia consumatorului la sate este prerogativa organului local de administraţie publică, adică primăria locală. Cu părere de rău, alt organ nu este în acel sat şi nu este corect ca consumatorul dintr-un sat al raionului Briceni să se deplaseze la Chişinău pentru a lua o consultaţie sau pentru a se deplasa şi a cheltui surse financiare”.

Europa Liberă: Dle Staruş, o vorbă din popor spune că repetarea e mama cunoştinţelor. Unde să se adreseze consumatorii atunci când li s-au oferit servicii de proastă calitate sau un produs contrafăcut?

Denis Staruş:
În primul rând, întotdeauna să luaţi bonul de casă sau orice dovadă că aţi procurat acel bun. În al doilea rând, să faceţi o alegere corectă a bunurilor pe care vreţi să le procuraţi şi, reamintim, ar fi bine să preluăm practica ţărilor europene, când consumatorul înainte de a procura ceva se interesează, se informează.

Dacă totuşi am procurat ceva şi avem probleme, sunt organizaţii de stat, ONG-uri care protejează. Suntem noi, Centrul pentru Protecţia Consumatorului, unde consumatorul va putea primi o consultaţie juridică gratuită. Este organul de stat – Inspectoratul Supravegherea Pieţii pe str. Coca 28 şi în cazul când suntem agresaţi, pentru că sunt şi aşa situaţii când întorci marfa înapoi este un lucru neplăcut şi suntem uneori numiţi cu diferite cuvinte de către vânzători, nu ezitaţi să vă adresaţi la poliţie, care ne garantează respectarea ordinii publice”.

Europa Liberă: Dle Staruş, vă mulţumim pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG