Linkuri accesibilitate

9.03 - Chișinău: Moldova și Pactul de Stabilitate


Mihai Răzvan Ungureanu în 2006

Mihai Răzvan Ungureanu în 2006

Un interviu cu diplomatul Mihai Răzvan Ungureanu, adjunct al coordonatorului Pactului de Stabilitate.



9 martie 2001

Ora Moldovei.

Moldova și Pactul de Stabilitate.


Dan Ionescu: Atitudinea noii conduceri de la Chişinău faţă de Pactul de Stabilitate a fost abordată şi în următorul interviu, pe care Mihai Răzvan Ungureanu, adjunctul coordonatorului Pactului, Bodo Hombach, l-a acordat corespondentei noastre la Bucureşti, Ara Şeptilici.

Un interviu pe tema beneficiilor Pactului de Stabilitate pentru R. Moldova


Europa Liberă: Domnule Mihai Răzvan Ungureanu, care ar fi motivele, pentru care România a susţinut atât de mult, ca Republica Moldova să devină o forţă activă a Pactului de Stabilitate?

Mihai Răzvan Ungureanu:
„Noi credem, că Republica Moldova nu reprezintă nicicum ultima frontieră politică, sau economică a Europei şi că are un loc bine determinat în arhitectura viitoare a Uniunii Europene. Pe de altă parte, diriguitorii Pactului de Stabilitate, secretariatul este convins, că procesele democratice din Republica Moldova sunt ireversibile şi că destinul acestei ţări este indisolubil legat de destinul european în ansamblu.

Republica Moldova, pe de altă parte, are în relaţiile ei bilaterale cu ţările imediat vecine în Vest, şi mă refer aici la România bineînţeles, un dialog privilegiat, construit şi pe argumentele cunoscute atât Bucureştilor, cât şi Chişinăului. În speţă, corespondența directă economică, similitudinile politice şi, nu în ultimul rând, aceeaşi identitate culturală. În fine, trebuie spus, că Republica Moldova, prin problemele pe care le are în părţile ei orientale şi adresa mea este directă la Transnistria, are nevoie de o atenţie cu totul deosebită atât din partea organizaţiilor europene, de genul OSCE sau a Uniunii Europene, cât şi din partea vecinilor nemijlociţi.

Includerea Moldovei într-un context în care securitatea regională este un principiu de comportament politic esenţial, participarea activă a Moldovei în orice categorie de dialog, la afacerile regiunii, oferindu-i posibilitatea exprimării propriilor interese, în concordanţă şi în armonie cu interesele regionale, diminuează sensibil riscul unui conflict, în proximitatea Bucureştiului, în cazul acesta, şi între graniţele politice ale Republicii Moldova.

Iată tot atâtea motive ale interesului european pentru un bun dialog cu Chişinăul, tot atâtea motive ale Bruxellesului pentru şi implicit relaţiile şi dezideratele Pactului de Stabilitate pentru a transforma Moldova într-un membru cu drepturi depline al acestei configuraţii politico-economice. Să mai adaug, că intrarea Moldovei, accesul Moldovei în cadrul Pactului de Stabilitate e dictat şi de felul în care politica externă moldovenească s-a definit până acum, ca fiind totuşi pro europeană şi în deajuns de activă în această direcţie. Moldova este, printr-o ironie a sorţii care trebuie neapărat corectată, credem noi, singurul membru al SECI care nu este în acelaşi timp şi al Pactului de Stabilitate.”

Europa Liberă: Cu toate acestea, domnule Mihai Răzvan Ungureanu, o nouă putere de la Chişinău şi-a exprimat rezerve faţă de oportunitatea participării Republicii Moldova la acţiunile Pactului de Stabilitate. Cum comentaţi această rezervă a noii administraţii din Basarabia?

Mihai Răzvan Ungureanu:
„Credem, că este prematur să exprimăm u n punct de vedere foarte clar la adresa politicii pe care urmează s-o conducă noul Executiv de la Chişinău. În momentul de faţă cu răbdare aşteptăm ca structurile executive să-şi înceapă activitatea. Urmează ca în aproape o lună Biroul emisarului special de la Bucureşti să organizeze o întâlnire la Chişinău cu persoanele avizate, membri ai Parlamentului, ai Executivului şi reprezentanţi ai Preşedinţiei pentru a evalua exact intenţiile politice ale Ministerului Afacerilor Externe şi, implicit, ale noului Cabinet. Pregătind, totodată, şi vizita coordonatorului special al Pactului de Stabilitate, a domnului Bodo Hombach la Chişinău.

Noi am dori ca Pactul de Stabilitate să reprezinte în lista priorităţilor politice ale Republicii Moldova un obiectiv de prim rang şi, de ce nu, să aibă definiţia necesară. Pactul de Stabilitate trebuie înţeles nu doar ca un exerciţiu preliminar integrării euro-atlantice, apropierii de structurile europene, dar şi ca un veritabil canal de comunicare neobturat şi necenzurat cu forurile europene de la Bruxelles.”

Europa Liberă: Domnule Mihai Răzvan Ungureanu, concret, care ar fi avantajele, beneficiile, beneficiile materiale inclusiv pentru Republica Moldova ca urmare a participării sale la Pactul de Stabilitate?

Mihai Răzvan Ungureanu:
„Pactul de Stabilitate este, dacă îmi permiteţi această analogie, un copac încărcat de roadă. Principalul este ca Republica Moldova să se poată, să poată nu doar pofti, ci şi interesa de fructele acestui copac. El mediază raporturile dintre finanţatori şi beneficiarii direcţi din cadrul Republicii. Beneficiile, spun, ar fi imediate şi extrem de importante.

Moldova are nevoie de a-şi reconfirma, de câte ori este posibil, apetenţa pentru întreţinerea unui climat democratic şi pentru consolidarea societăţii civile, subiecte de care se ocupă insistent Masa întâi a Pactului de Stabilitate. Are nevoie de un influx financiar apreciabil pentru lucrările de infrastructură, sau pentru investiţiile financiare şi economice majore – preocuparea Mesei a doua.

Şi nu în ultimul rând, are nevoie de o politică de securitate, care să o definească regional, în sensul stabilităţii. Iar aceasta este tema Mesei a treia a Pactului de Stabilitate. Cât despre fonduri, evident ele parvin în măsura în care există şi proiecte. Aceasta şi sperăm, de fapt, să obţinem de la Chişinău – un portofoliu de planuri, asupra cărora Planul de Stabilitate însuşi să se pronunţe pentru a conecta suplimentar Republica Moldova la interesul european şi al Bruxelles-ului, în special.”
XS
SM
MD
LG