Ziarul de Gardă numeşte „mită cu iz de farsă” scandalul de corupţie de la CCA în care apare numele unui membru, dar şi al preşedintelui instituţiei. Dosarul are mai multe întrebări decât răspunsuri, apreciază ziarul şi îl citează pe preşedintele CCA, Gheorghe Gorincioi, apărându-se şi spunând că nu are nici o treabă cu acest caz.
Reproducând transcrierea unui reportaj difuzat de postul de televiziune de limbă engleză „Russia Today”, în care sunt citaţi comentatori spunând că sponsorii români influenţează conţinutul ştirilor publicate în ziare şi difuzate de posturilor de televiziune din Moldova, cu scopul unificării celor două ţări, cotidianul Adevărul scrie că acest post de televiziune „acuză presa de limbă română, implicit ziarul „Adevărul“, că inoculează opiniei publice din Republica Moldova ideea unirii cu România”. Ziarul aminteşte că organizaţia Reporteri fără frontiere a caracterizat „Russia Today” drept portavocea propagandei de stat a Rusiei şi citează la rându-i observatori care cred că este vorba doar de o diversificare a mass-mediei moldoveneşti.
Într-o polemică similară, dintre editorialistul Constantin Tănase de la „Timpul” şi un politolog care abordează tema unionismului românesc în calitate de sursă de neîncredere faţă de statul Republica Moldova, jurnalistul scrie: „Un lucru este cert: moldoveanul va crede în independenţa şi viitorul acestui stat numai atunci când, venind seara de la serviciu, va găsi frigiderul plin. Toate iubirile, inclusiv iubirea de guvern, neam şi ţară, trec prin stomac. Numai frigiderul plin îi asigură cetăţeanului perspectiva viitorului şi-i consolidează sentimentul patriotismului”.
Autorul unui articol consacrat Planului de liberalizare a vizelor, articol publicat de „Kişiniovski Obozrevatel”, comentează numirea fostului ministru de Externe al Slovaciei în calitate de reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova. Autorul articolului îl citează pe Vasili Kaşirin, „expert pentru regiunea balcanică-danubiană” care apreciază că „instalarea experimentatului balcanic în Moldova poate însemna intenţia Europei de a transfera şi aplica în Moldova experienţa propriei politici în Balcani. Şi cine ştie dacă nu cumva acest lucru va conduce spre realizarea în Moldova şi Transnistria a modelului „Dayton” pentru Bosnia şi Herţegovina, adică a modelul includerii şi menţinerii cu forţa de către jucători externi a unei întregi comunităţi naţional-teritoriale în cadrul unui stat străin acesteia prin spirit şi ideologie?”.
