Săptămâna trecută compania petrolieră BP a semnat cu concernul rus Rosneft un contract de miliarde de dolari privind prospectarea în comun a unor câmpuri petrolifere ruseşti şi cooperarea la bursele de valori. Compania britanică a respins criticile occidentale la adresa înţelegerii cu ruşii, spunând că ar fi politice.
Corespondentul EL Gregory Feifer notează într-o analiză a contractului britanico-rus că în urmă cu doi ani şi ceva, nimeni nu l-ar fi crezut posibil. În 2008, comandouri ruseşti înarmate făceau raiduri la sediul din Moscova al BP, îndreptăţind pe toată lumea să creadă că Kremlinul vrea să-i scoată pe britanici din compania mixtă pe care o înfiinţaseră.
Şeful american al firmei, Robert Dudley a fost interogat cinci ore de poliţia rusă, sub bănuiala de evaziune fiscală, după care a fugit din ţară. Luna aceasta, însă, Dudley a revenit la Moscova, de data asta ca şef al concernului britanic şi a stat la taifas, numai zâmbet, cu premierul Vladimir Putin care a avut cuvinte de laudă la adresa contractului dintre BP şi Rosneft.
„Este un proiect care ar putea deveni de anvergură, având o influenţă semnificativă asupra industriei globale a petrolului şi gazului”, a spus Putin.
Acordul cu o valoare estimată la 8 miliarde de dolari prevede exploatarea marilor rezerve de petrol din Marea Kara, în nordul arctic al Rusiei, ca şi schimbul de acţiuni între cele două companii – iar Dudley a spus la Moscova că ar dori ca înţelegerea să transmită „un semnal puternic despre posibilităţile de investiţii în Rusia”.
Evenimentul a avut loc la mai puţin de o lună de la a doua condamnare la închisoare a fostului şef Yukos, Mihail Hodorkovski – notează corespondentul EL Gregory Feifer, amintind că după dezmembrarea concernului Yukos, cele mai valoroase avuţii ale sale au încăput pe mâna Rosneft-ului, care a devenit astfel cea mai mare companie petrolieră din Rusia.
Unii acţionari Yukos au declanşat procese de judecată în străinătate şi sunt optimişti acum, după ce în decembrie un tribunal suedez a stabilit că guvernul Rusiei trebuie să plătească unui reclamant compensaţii.
La Moscova, criticii Kremlinului spun că acordul cu BP este de fapt o încercare de a proteja Rosneft-ul diluându-i structura, astfel încât să se piardă urma avuţiei furate. Iar politicianul rus din opoziţie Boris Nemţov crede că acordul cu britanicii are şi rostul de a reduce la tăcere criticile occidentale în cazul Hodorkovski.
Nemţov a spus că acordul cu BP „este o decizie proastă, care demonstrează că atunci când e vorba de bani valorile fundamentale ale drepturilor omului şi dreptul de proprietate pot fi uitate”.
BP a respins aceste acuzaţii şi altele, asemănătoare. La 18 ianuarie, directorul său de operaţiuni din Rusia, Jeremy Huck a spus radioului Eho Moskvy că introducerea în discuţie a subiectului Yukos este „politică” şi că BP se ocupă în Rusia exclusiv de afaceri.
Oficialul BP a spus că proiectele iniţiate de concern în Rusia cu Rosneft sunt aprobate de guvernul rus. „Iar despre originea avuţiilor Rosneft, mai bine întrebaţi Rosneftul sau guvernul”, a insistat Huck.
Specialiştii în industria petrolului spun că siguranţa de sine a BP cuprinde anumite riscuri. Alexei Kokin, de la corporaţia financiară UralSib, a spus că recenta decizie a tribunalului suedez de compensare a unui acţionar Yukos ar putea fi un precedent pentru alte tribunale.
Experţii mai spun că acordul BP-Rosneft este o consecinţă directă a dezastrului ecologic în care a fost implicată firma britanică vara trecută, în Golful Mexic. Stanislav Belkovsky, analist politic de la Moscova, a spus că legitimând „jefuirea” companiei Yukos, BP îşi rezolvă problemele financiare interne, rezultate din dezastrul din Golful Mexic. BP are în plus ocazia de a se prezenta ca o firmă în expansiune, după greaua lovitura de imagine primită anul trecut.
Ce câştigă ruşii din contract? Înainte de toate, BP îi poate ajuta să foreze în condiţii extreme. În al doilea rând, unii văd şi o miză geopolitică. „Odată ce acordul intră în vigoare lobbiştii de la BP vor începe să lucreze la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Marea Britanie şi Moscova”, a spus Stanislav Belkovsky, care nu crede însă în succesul acestui efort, din cauza a ceea ce el numeşte „rezervele elitelor britanice” faţă de conducerea Rusiei.
Corespondentul EL Gregory Feifer notează într-o analiză a contractului britanico-rus că în urmă cu doi ani şi ceva, nimeni nu l-ar fi crezut posibil. În 2008, comandouri ruseşti înarmate făceau raiduri la sediul din Moscova al BP, îndreptăţind pe toată lumea să creadă că Kremlinul vrea să-i scoată pe britanici din compania mixtă pe care o înfiinţaseră.
Şeful american al firmei, Robert Dudley a fost interogat cinci ore de poliţia rusă, sub bănuiala de evaziune fiscală, după care a fugit din ţară. Luna aceasta, însă, Dudley a revenit la Moscova, de data asta ca şef al concernului britanic şi a stat la taifas, numai zâmbet, cu premierul Vladimir Putin care a avut cuvinte de laudă la adresa contractului dintre BP şi Rosneft.
„Este un proiect care ar putea deveni de anvergură, având o influenţă semnificativă asupra industriei globale a petrolului şi gazului”, a spus Putin.
Acordul cu o valoare estimată la 8 miliarde de dolari prevede exploatarea marilor rezerve de petrol din Marea Kara, în nordul arctic al Rusiei, ca şi schimbul de acţiuni între cele două companii – iar Dudley a spus la Moscova că ar dori ca înţelegerea să transmită „un semnal puternic despre posibilităţile de investiţii în Rusia”.
Evenimentul a avut loc la mai puţin de o lună de la a doua condamnare la închisoare a fostului şef Yukos, Mihail Hodorkovski – notează corespondentul EL Gregory Feifer, amintind că după dezmembrarea concernului Yukos, cele mai valoroase avuţii ale sale au încăput pe mâna Rosneft-ului, care a devenit astfel cea mai mare companie petrolieră din Rusia.
Unii acţionari Yukos au declanşat procese de judecată în străinătate şi sunt optimişti acum, după ce în decembrie un tribunal suedez a stabilit că guvernul Rusiei trebuie să plătească unui reclamant compensaţii.
La Moscova, criticii Kremlinului spun că acordul cu BP este de fapt o încercare de a proteja Rosneft-ul diluându-i structura, astfel încât să se piardă urma avuţiei furate. Iar politicianul rus din opoziţie Boris Nemţov crede că acordul cu britanicii are şi rostul de a reduce la tăcere criticile occidentale în cazul Hodorkovski.
Nemţov a spus că acordul cu BP „este o decizie proastă, care demonstrează că atunci când e vorba de bani valorile fundamentale ale drepturilor omului şi dreptul de proprietate pot fi uitate”.
BP a respins aceste acuzaţii şi altele, asemănătoare. La 18 ianuarie, directorul său de operaţiuni din Rusia, Jeremy Huck a spus radioului Eho Moskvy că introducerea în discuţie a subiectului Yukos este „politică” şi că BP se ocupă în Rusia exclusiv de afaceri.
Oficialul BP a spus că proiectele iniţiate de concern în Rusia cu Rosneft sunt aprobate de guvernul rus. „Iar despre originea avuţiilor Rosneft, mai bine întrebaţi Rosneftul sau guvernul”, a insistat Huck.
Specialiştii în industria petrolului spun că siguranţa de sine a BP cuprinde anumite riscuri. Alexei Kokin, de la corporaţia financiară UralSib, a spus că recenta decizie a tribunalului suedez de compensare a unui acţionar Yukos ar putea fi un precedent pentru alte tribunale.
Experţii mai spun că acordul BP-Rosneft este o consecinţă directă a dezastrului ecologic în care a fost implicată firma britanică vara trecută, în Golful Mexic. Stanislav Belkovsky, analist politic de la Moscova, a spus că legitimând „jefuirea” companiei Yukos, BP îşi rezolvă problemele financiare interne, rezultate din dezastrul din Golful Mexic. BP are în plus ocazia de a se prezenta ca o firmă în expansiune, după greaua lovitura de imagine primită anul trecut.
Ce câştigă ruşii din contract? Înainte de toate, BP îi poate ajuta să foreze în condiţii extreme. În al doilea rând, unii văd şi o miză geopolitică. „Odată ce acordul intră în vigoare lobbiştii de la BP vor începe să lucreze la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Marea Britanie şi Moscova”, a spus Stanislav Belkovsky, care nu crede însă în succesul acestui efort, din cauza a ceea ce el numeşte „rezervele elitelor britanice” faţă de conducerea Rusiei.
