Linkuri accesibilitate

Evgheni Morozov despre potențialul și primejdiile rețelelor de socializare din Internet.

Evgheni Morozov, specialist de marca in folosirea noilor tehnologii de comunicare pentru promovarea valorilor democratice, a publicat recent volumul intitulat: “Iluzia Netului: partea intunecata a libertatii pe Intermet”. In cartea sa, Morozov spune ca vilva creata in jurul asa-numitelor “revolutii de pe Twitter”, si in jurul enormului potential al Internetului pentru a promova valorile societatilor deschise si pentru a contracara autoritarismul, este naiva si supradimensionata. Mai mult, Morozov avertizeaza ca regimurile autoritare din Rusia, China si Iran au gasit repede noi modalitati – deseori copiate dupa instrumentele comerciale de monitorizare a traficului pe net utilizate de corporatiile occidentale – pentru a-i urmari si reduce la tacere pe opozantii care se folosesc de retelele de socializare de pe net. Corespondentul Europei Libere Robert Coalson a stat de vorba cu Morozov si l-a intrebat despre potentialul si primejdiile pe care noile tehnologii le reprezinta pentru eforturile de a de a promova democratia in lume.


Europa Libera: Cu riscul de a va ruga sa dati tweet la cartea dvs, care e cel mai important lucru cu care vreti sa ramina citititorii dupa lectura ei?

Morozov: Am scris cea mai mare parte din ea cu decidentii politici in minte. Si chiar sper ca oamenii care dau forma politcii externe sa o citeasca. Principalul mesaj pentru ei este, cred, ca Internetul e politic, ca orice se face legat de abordarea politica a Internetului are consecinte politice, si ca multe din ipotezele cu care opereaza decidentii politici, intelectualii si ziaristii cind se gindesc la puterea politica a Internetului, sint naive si trebuie aduse la zi.

Europa Libera: Unul din capitolele cartii se numeste “De ce vrea KGB sa-ti faci cont pe Facebook”. De ce vrea KGB sa-ti faci cont pe Facebook?

Evgeny Morozov
Morozov: Parte din ceea ce vreau sa spun in carte este ca guvernele autoritare au beneficiat imens de pe urma web-ului. Sint aici trei aspecte: Propagada, noile cai de a cenzura, controlul sporit si mai sofisticat. Motivul pentru care KGB vrea sa-ti faci cont pe Facebook e in primul rind ca asta ii ajuta sa afle mai multe despre tine de la departare. Adica nu trebuie sa vina si sa te interogheze, tu deja le spui ceva din ce vor sa afle despre tine. Asta le mai permite sa identifice anumite tendinte sociale, si legaturile sociale dintre diversi activisti – multe din toate astea sint deja scoase la lumina de activistii insisi prin faptul ca se alatura la diverse grupuri. Si se poate afla si care din cauze sint mai populare decit altele.

E de asemenea posibil sa identifici tendintele la nivel macro. Folosind datele postate pe site-urile de socializare (si nu e vorba doar de Facebook, ci si de bloguri si de Tweeter) poti sa-ti dai seama in ce directie o ia starea de spirit a societatii intr-o tara. Si stiind asta poti s-o iei inaintea evenimentelor.

Daca guvernul tunisian ar fi avut un sistem sofisticat de cautare a datelor si de analiza a tot ce s-a intimplat in tara pe site-urile de socializare, cred ca ar fi fost mult mai bine pregatit pentru ce a urmat. Mare parte din revolta s-a adunat inainte pe Facebook, si isi puteau da seama cit de miniosi erau oameii.

Cred ca multe din aceste unelte au fost folosite deja de companiile occidentale pentru analiza de brand – exista o multime de instrumente interesante cu care pot fi urmarite sentimentele consumatorilor fata de bunuri. Aceste instrumente pot fi utilizate si la studierea starii de spirit a comunitatii. Este unul din motivele pentru care eu cred ca guvernele sint interesate de site-urile de socializare.

Dar asta nu se intimpla numai in tarile cu regimuri autoritare, ci si in Occident. Avem ceva care se cheama In-Q-Tel, care e un fond de investitii al CIA, care a investit deja de ani buni in astfel de instrumente de urmarire si monitorizare a retelelor sociale de pe Internet. E fara indoiala ceva interesant pentru toate guvernele, nu numai pentru cele autoritare.

Europa Libera: Sustineti ca noile tenologii informatice pot slabi opozitia la regimurile autoritare, prin efectul de amortire, de distragere a atentiei, provenit din posibilitatile de amuzament pe care aceste tehnologii le ofera, dar si prin fragmentarea spatiului de informatie, ceea ce impiedica coagularea miscarilor de opozitie sau aparitia liderilor. Prezinta Internetul riscuri similare pentru democratiile occidentale?

Morozov: Cu siguranta. Nu e nici o indoiala. Cred ca unul din pericole aici e sa te concentrezi prea mult pe Internet in sine, si nu pe modificarile pe scara mai larga, sociale, culturale, politice ale capitalismului. In acelasi fel trebuie sa se inteleaga si ce se intimpla in regimurile totalitare, sau cel putin in unele dintre ele. In locuri cum e Rusia sau China in special, tari aflate intr-o tranzitie majora spre capitalism. Mai ales China, care e un stat capitalist aproape in intregime, dar cu ideologie comunista. Bineinteles ca mijloacele de informare si Internetul joaca un rol similar cu acela pe care il au in tarile capitaliste.

Dar trebuie sa vedem cum anume este remodelata sfera publica in fiecare dintre ele – atit in cele democratice cit si in cele autoritare. Si daca ne uitam la ce se intimpla in sfera publica din tarile democratice, vedem o ingrijorare fata de o lipsa crescinda de angajare, fata de incapacitatea de a duce ceva pina la capat, si fata de apatia in crestere. Dar toate aceste caracteristici au fost identificate de sociologii din Occident inainte ca Internetul sa se impuna.

Toate lucrurile astea merg in paralel si analistii care urmaresc tendintele respective indentifica efectele mai bine in Occident decit in regimurile autoritare. Daca analizam ce spun oamenii politici despre Internet, secretarul de stat american Hilary Clinton sau presedintele Obama de exemplu, vedem ca atunci cind se adreseaza publicului din tara lor vorbesc mai des despre riscurile si amenintarile pe care le presupune Internetul pentru cetateni si pentru educatie, decit atunci cind vorbesc despre acelasi subiect unui public strain, in fata caruia scot in evidenta caracteristicile pozitive. (…)

Europa Libera: Ati atras atentia ca se trag prea usor lectii de pe urma Razboiului Rece, e insa una care imi da mai mult de gindit. Spuneti ca schimbarile in general neviolente din Europa si Uniunea Sovietica au fost posibile in mare parte datorita modificarii atitudinii Kremlinului. S-ar putea deci spune ca eliminarea autoritarismului aparut in ultimii zece ani ar putea avea loc doar daca vor liderii rusi, indiferent de tehnologie sau de ce anume face opozitia.

Morozov: Ar fi o foarte gresita utilizare a istoriei in acest caz sa credem ca situatia de acum din Rusia e similara cu situatia din Rusia anului 1985 sau 1986. Nu cred ca am scos in evidenta rolul liderilor ca forta conducatoare in acele schimbari. Cu siguranta noua conducere a jucat un rol in 1985. Dar erau constrinsi de o serie de factori sociali: pretul petrolului, starea economiei sovietice, cresterea datoriilor sau incapacitatea de a mai face fata concurentei cu NATO. Si mai sint o multime de alti factori care ar fi putut influenta sau nu comportamentul conducerii sovietice. Toti, Gorbaciov sau Sevardnadze, aveau o anumita virsta si proveneau din anumite medii, iar asta a determinat cita violenta erau dispusi sa foloseasca sau nu acasa sau peste hotare.

Nu sint sigur ca aceleasi conditii sint valabile pentru Rusia, si sub nici o forma nu vreau sa minimalizez rolul capacitatii indivizilor de a actiona independent aici. Sigur ca poporul rus ar putea avea capacitatea sa influenteze ce se intimpla, nu vreau sa neg asta. Dar eu nu ma simt prea bine in prezenta unor astfel de explicatii deterministe. Daca privim lucrurile prin lentile academice, eu nu spun ca factorii structurali determina mai mult lucrurile decit capacitatea indivizilor de a actiona independent. E vorba doar de faptul ca in cazul particular al Uniunii Sovietice, factorii structurali au probabil o valoare explicativa mai mare decit rolul poporului. Si nu cred ca tot despre asta va fi vorba in cazul unei noi revolte, al unei alte rasturnari de guvern. Nu exista nici o garantie ca se va intimpla la fel – si nu cred ca are de-a face cu natura sau cultura poprului rus, asa ca eu resping asemenea explicatii

(Va urma)

Traducere de Lucian Stefanescu
XS
SM
MD
LG