Linkuri accesibilitate

O serie de ordonanţe cu caracter populist ar putea da peste cap veniturile la bugetul de stat şi negocierile cu FMI.


11 ianuarie 2001

Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Andreea Pora).

Primele fapte concrete ale guvernului PDSR.

Marea problemă şi pentru aceasta guvernare este cum să gestioneze o economie în suferinţă, devastată de megalomaniile ceauşiste, cu societăţi mamut, greu, daca nu imposibil de rentabilizat fără disponibilizări care, în mod logic, ar presupune costuri sociale dureroase. Poate că aparenţele înşală, dar deocamdată, ordonanţele de urgenţă adoptate de executiv sau proiectele de lege ce urmează să urce pe agenda Parlamentului nu sunt în măsură să indice o determinare puternică a PDSR în direcţia unui reformism indubitabil şi asta nu doar în domeniul cheie al economiei
.

După desfăşurarea de forţe din aceste zile s-ar putea spune că PDSR este hotărît să accelereze procesul legislativ şi să rezolve în timp record restanţele. Pe agenda sesiunii extraordinare este înscris un număr impresionant de acte normative: peste 60, în top situîndu-se, aşa cum era de aşteptat, ordonanţele de urgenţă şi diverse legi rămase în suspensie din cauza cîtorva articole. Majoritatea acestora sunt lipsite de importanţă şi trec prin comisii cu viteză supersonică.

Altele însă, constituie chestiuni care au generat în vechea legislatură dispute aprinse: regulamentele de funcţionare ale celor doua camere, legea caselor naţionalizate, a administraţiei publice locale, a privatizării. Sau, ordonanţe de urgenţă ale vechiului executiv pe care noua putere încearcă acum să şi le aroge.

După cum apreciază parlamentarii opoziţiei sunt foarte puţine şanse ca agenda sesiunii să fie epuizată, totul fiind mai mult o chestiune de imagine. Andrei Chiliman, vicepreşedinte PNL: „Ordinea de zi, cu excepţia a doua legi importante - medierea la imobilele şi legea administraţiei publice locale care au rapoarte dinainte, conţine o mulţime de lucruri care nu sunt aşa de urgente şi a fost convocată strict ca o chestiune de imagine a Parlamentului.”

Interesantă este însă modalitatea prin care PDSR înţelege să rezolve problemele sensibile. Pe de-o parte, deşi nu a prididit să critice procedura folosită de fosta putere, aceea de a guverna prin ordonanţe de urgenţă, se constată că de la preluarea mandatului PDSR utilizează din plin aceiaşi formulă. Desigur, unele dintre acestea sunt necesare, deoarece ele vizează funcţionarea guvernului şi a unor instituţii subordonate lui, cum ar fi cazul ordonanţei prin care a fost trecut, în subordinea executivului Institutul european, sau prin care, Oficiul Concurenţei a intrat sub autoritatea ministerului finanţelor.

Pe de altă parte, executivul s-a grăbit să anuleze o serei de ordonanţe date de vechiul executiv. Mai mult, adoptarea sau anularea unor acte normative a fost uneori o problemă strict conjuncturală, sau, de satisfacere a unei clientele politice. Cel mai bun exemplu ar fi suspendarea ordonanţei 209 dată de guvernul Isărescu, prin care se majorau pedepsele pentru furtul de ţiţei din conducte, exact în momentul în care acest lucru era discutat în comisiile parlamentare care au majorat pedepsele pînă la 18 ani.

Pînă va fi însă adoptată de Parlament aceasta modificare a Codului penal, golul legislativ este exact ceea ce aşteptau probabil respectivii hoţi. În schimb, cabinetul Năstase, cu o grabă greu de explicat a trecut toate acţiunile COMPET Ploieşti de la fostul FPS la Ministerul Industriei, deci, în mîna lui Dan Ioan Popescu, metodă prin care acesta capătă puteri depline asupra sistemului naţional de transport al ţiţeiului. Dar asta nu e tot : ministerul respectiv va putea controla şi preţurile la energie şi gaze naturale, deţinînd monopolul în domeniu, deoarece, printr-o altă ordonanţă de urgenţă au fost trecute în subordinea lui instituţiile cheie din acest sector. Dar mai grav este faptul că o serie de ordonanţe cu caracter populist ar putea da peste cap veniturile la bugetul de stat şi negocierile cu FMI.

Este vorba despre facilităţile fiscale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinzătorilor privaţi, care vor costa bugetul circa 1000 de miliarde de lei. FMI s-a opus permanent acestora şi este greu de crezut că îşi va schimba părerea, mai ales în condiţiile în care deficitul prognozat de 4 % din PIB este şi aşa mai mare ca anul trecut. În plus, au mai fost anulate taxele vamale la importul de grîu, au fost scutite de plata impozitelor veniturile agricole, a fost mărită baza de impozitare a venitului global şi majorate pensiile militarilor. Ca sa nu mai discutăm de operaţiunea „rebranşarea", care este estimată la 200 de miliarde de lei. Din ce bani va acoperi guvernul toate aceste măsuri nu se ştie şi va fi interesant cum vor fi ele explicate experţilor FMI.

Faptul că pînă acum dinspre executiv a venit o avalanşe de ordonanţe de urgenţă ridică semne de întrebare oamenilor politici. Peter Ekstein, senator UDMR: „Tare mi-e teamă că şi PDSR-ul să cadă în păcatul în care au căzut şi guverne anterioare cu puzderia de ordonanţe de urgenţă.”

Deocamdată, acestea sunt primele fapte concrete ale guvernului. Dar în momentul în care intrăm în domeniul intenţiilor lucrurile devin şi mai surprinzătoare: s-au promis facilităţi şi pentru investitorii străini, reintroducerea plăţilor compensatorii, creşterea salariului real cu 4,9%, scăderea taxelor aferente locurilor de muncă, şi mărirea perioadei de şomaj. Experţii apreciază că suma totală s-ar putea ridica la 800 de miliarde(de lei) şi că onorarea promisiunilor ar putea face ca deficitul bugetar să sară binişor de 6%.

Un pariu în valoare de un alt miliard de lei este cel cu agricultura. Ministrul Ilie Sarbu anunţînd că în locul cupoanelor se va da cîte un milion pentru fiecare hectar. Nici alte ministere nu s-au lăsat mai prejos, anunţînd programe ce ating cifre de ordinul zecilor de miliarde. Cum este cel pentru Valea Jiului, Regia Huilei anunţînd deja că intenţionează să angajeze 1000 de oameni. Desigur, toate acestea rămîn deocamdată în sfera intenţiilor, ele avînd mari şanse să capete cu totul altă turnură în momentul începerii negocierilor cu FMI, dar ele denotă anumite tendinte centraliste şi populiste ale cabinetului Năstase.
XS
SM
MD
LG