Marko Bela presedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din Romania este ultimul dintre liderii anilor ’90 care a rezistat pina acum si singurul care nu a asteptat sa fie detronat la alegeri. Altfel spus a decis sa se retraga inainte sa apara un val reformist in interiorul Uniunii si inainte de a deveni un balast pentru comunitatea maghiara. In plus si-a girat indirect si succesorul: Kelemen Hunor, primul maghiar care conduce ministerul culturii in Romania. La 43 de ani Kelemen Hunor, profesor de filozofie la baza este favoritul lui Marko Bela, mai degraba datorita inclinatiilor sale culturale, decit calitatilor de lider.
Intrebarea care se pune este in ce masura Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania va rezista in aceasta forma si dupa retragerea lui Marko Bela. Uniunea reuneste o serie de fractiuni cu ideologii diferite si functioneaza pe baza unui program care urmareste pe de o parte dezvoltarea infrastructurii din Transilvania si pe de alta parte autonomia culturala a maghiarilor, dar si autonomia teritoriala in regiunile romanesti in care maghiarii sint majoritari.
Pina acum conducerea formatiunii maghiare a fost dominata de aripa moderata, in
vreme ce liderii radicali au plecat si au infiintat alte organizatii. Maghiarii care reprezinta circa 7 la suta din populatia Romaniei, dar 20 la suta din locuitorii Transilvaniei au obtinut in ultimii 20 de ani aproape toate cererile pe care le-au formulat cu exceptia celor care tin de problema autonomiilor. In acelasi timp Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania a luat parte la toate guvernarile din Romania in ultimii 15 ani, iar multi dintre votantii ei considera ca s-a uzat si chiar compromis in aceasta perioada.
Practic girind atitea guverne, maghiarii nu au reusit sa treaca prin parlament nici macar Legea statutului minoritatilor, decum o legislatie privind autonomia. Liderii maghiari care au parasit Uniunea acuza romanizarea si oportunismul acestei formatiuni. Daca cel care va deveni in februarie noul presedinte al uniunii nu va reusi sa stapineasca toate curentele centrifuge e posibil ca Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania sa se farimiteze, mai cu seama ca o mare parte a electoratului reclama lipsa pluralismului politic in interiorul comunitatii maghiare. Riscul acestui tip de pluralism este insa accesul in parlament, daca partidele maghiare nu reusesc sa se federalizeze inainte de
alegeri si sa prezinte candidati comuni atunci ar putea sa nu stringa cele cinci procente necesare accesului in parlament
Intrebarea care se pune este in ce masura Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania va rezista in aceasta forma si dupa retragerea lui Marko Bela. Uniunea reuneste o serie de fractiuni cu ideologii diferite si functioneaza pe baza unui program care urmareste pe de o parte dezvoltarea infrastructurii din Transilvania si pe de alta parte autonomia culturala a maghiarilor, dar si autonomia teritoriala in regiunile romanesti in care maghiarii sint majoritari.
Pina acum conducerea formatiunii maghiare a fost dominata de aripa moderata, in
vreme ce liderii radicali au plecat si au infiintat alte organizatii. Maghiarii care reprezinta circa 7 la suta din populatia Romaniei, dar 20 la suta din locuitorii Transilvaniei au obtinut in ultimii 20 de ani aproape toate cererile pe care le-au formulat cu exceptia celor care tin de problema autonomiilor. In acelasi timp Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania a luat parte la toate guvernarile din Romania in ultimii 15 ani, iar multi dintre votantii ei considera ca s-a uzat si chiar compromis in aceasta perioada.
Practic girind atitea guverne, maghiarii nu au reusit sa treaca prin parlament nici macar Legea statutului minoritatilor, decum o legislatie privind autonomia. Liderii maghiari care au parasit Uniunea acuza romanizarea si oportunismul acestei formatiuni. Daca cel care va deveni in februarie noul presedinte al uniunii nu va reusi sa stapineasca toate curentele centrifuge e posibil ca Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania sa se farimiteze, mai cu seama ca o mare parte a electoratului reclama lipsa pluralismului politic in interiorul comunitatii maghiare. Riscul acestui tip de pluralism este insa accesul in parlament, daca partidele maghiare nu reusesc sa se federalizeze inainte de
alegeri si sa prezinte candidati comuni atunci ar putea sa nu stringa cele cinci procente necesare accesului in parlament
