Linkuri accesibilitate

Procesul de la Tiraspol are loc cu uşile închise. Jurnalistului nu i se permite să-şi aleagă avocatul.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu ştirile. Diana Răileanu va trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

La Tiraspol a început procesul împotriva jurnalistului Ernest Vardanean. Procesul are loc cu uşile închise, după o anchetă desfăşurată în secret timp de 7 luni. Jurnalistul se află în detenţia mgb-ului din 7 aprilie sub acuzaţia de spionaj în favoarea Chisinaului. Dacă este găsit vinovat, Ernest Vardanean poate fi condamnat până la 20 de ani de închisoare. Autorităţile moldovene spun că dosarul lui Ernest Vardanean ca şi cel al lui Ilie Cazac, - un lucrător fiscal de la Bender deţinut sub aceeaşi acuzaţie de mgb-ul transnistrean, - au fost fabricate pentru a submina măsurile de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Chişinăul la fel ca şi guvernele mai multor ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului au cerut în repetate rânduri Tiraspolului să-i elibereze pe cei doi şi să le garanteze dreptul de a-şi alege avocatul.

Ministerul moldovean de externe a dat o replică unui diplomat rus, care s-a pronunţat pentru menţinerea trupelor ruse în stânga Nistrului. Un comunicat al externelor de la Chişinău spune că misiunea militară de menţinere a păcii trebuie înlocuită cu una civilă care să contribuie la întărirea încrederii între malurile Nistrului. Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe, Andrei Nesterenko a spus pe 29 octombrie că Rusia nu înţelege insistenţele Chişinăului privind retragerea trupelor de menţinere a păcii deoarece o retragere a lor ar putea duce la noi confruntări in regiune.

Uniunea Europeană s-a alăturat criticilor Statelor Unite pe marginea alegerilor locale din Ucraina. Într-o declaraţie difuzată de misiunea europeană la Kiev, şefa politici externe europene, Catherine Ashton şi-a exprimat „îngrijorarea” în legătură cu relatările observatorilor electorali despre neregulilor comise la scrutinul de duminică. Potrivit sondajelor la ieşirea de la vot, alegerile au fost câştigate de partidul preşedintelui Victor Ianucovici.

Rusia a promis astăzi să facă mai mult pentru a ajuta Alianţa Nord-Atlantică în Afganistan, fără să precizeze cum anume. Vorbind după discuţii avute la Moscova cu secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că sporirea cooperării cu NATO în Afganistan este în interesul ţării sale.

Rezultatele parţiale ale alegerilor din Statele Unite arată că Partidul Republican a recîştigat controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi a micşorat majoritatea Partidului Democrat în Senat. Observatorii spun că electoratul şi-a manifestat astfel nemulţumirea faţă incapacitatea administraţiei preşedintelui Barack Obama, care este Democrat, de a revigora economia americană.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au salutat scuzele prezentate de preşedintele Serbiei şi al Croaţiei pentru crimele comise de sîrbi şi croaţi în războiul sîrbo-croat din 1991 ca fiind un pas simbolic spre reconciliere. Liderul croat Ivo Tadici şi cel sîrb Boris Tadici au depus coroane de flori la mormintele victimelor războiului din 1991 şi au condamnat împreună crimele comise atunci.

Georgia a anunţat că ar fi demontat o reţea „importantă” de spionaj rusesc, arestând 13 persoane, dintre care patru au cetăţenia Rusiei. Ministerul georgian de interne a calificat arestările ca pe o „lovitură mare” dată serviciului militar de informaţii al Rusiei.
În replică, ministerul de externe de la Moscova a spus că anunţul autorităţilor georgiene este o „provocare” şi o „farsă politică.

Preşedintele rus Dimitri Medvedev a refuzat să semneze legea care limita dreptul la organizarea de demonstraţii, argumentând că este neconstituţională şi în calcă dreptul la liberă exprimare. Legea, adoptată de Parlament în octombrie, precizează că o persoană sau grup, condamnată odată pentru organizarea unei demonstraţii neautorizate nu mai are dreptul să ceară permisiunea de a organiza alte manifestaţii.

Conducerea Fondului Monetar Internaţional a decis astăzi să mărească ponderea votului dat de economiile emergente. Astfel, China va avea al treilea cel mai important vot în conducerea FMI, după Statele Unite şi Japonia, dar înainte de Germania, Franţa sau Marea Britanie.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Irina şi Ernest Vardanean
Săptămâna trecută, la Tiraspol a început procesul împotriva jurnalistului Ernest Vardanean, arestat pe 7 aprilie sub acuzaţia de spionaj. Ancheta s-a desfăurată în secret timp de 7 luni, iar şedinţele de judecată se ţin şi ele cu uşile închise. Mai mult, Ernest Vardanean este judecat fără să i se ofere posibilitatea să-şi aleagă un avocat – ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului, după cum au remarcat anterior numeroase organizaţii internaţionale şi guverne occidentale, care au cerut eliberarea juralistului. Cum a decurs prima şedinţă de judecată, am întrebat-o pe soţia lui Ernest, Irina Vardanean.

Irina Vardanean: „Nu, n-am avut posibilitatea nici să intrăm, nici să-l vedem, absolut nimic.”

Europa Liberă: Dar Ernest?

Irina Vardanean: „Am văzut, că intrau martorii pe rând. Ei sunt colegi de-ai lui Ernest, foştii colegi, jurnalişti. Şi atât”.

Europa Liberă: Foşti colegi de la Novîi Reghion?

Irina Vardanean: „Nu de la Novîi Reghion, alţi colegi, de mai demult. De la alte, nici nu vreau să-i numesc, ca să nu le fac probleme.”

Europa Liberă: Irina, spuneţi-ne, avocatul v-a spus cum va avea loc procesul? Va fi cu uşile închise? Va fi public? Cum se va desfăşura?

Irina Vardanean: „Noi de la bun început am ştiut, că va fi totul închis, absolut secret. Şi toate prelungirile de arest tot aşa au avut loc, pur şi simplu mai liberal. Îl aduceau colaboratorii de la NCB. Îl puteam vedea două clipe, când intra în clădire. Acum totul este cu mult mai serios la Curtea supremă şi, din păcate, nici n-am putut cel puţin să-l vedem, fiindcă aproape de două luni nu l-am văzut. Iar avocatul, îndată ce s-a terminat procesul, a ieşit din sală şi a fugit. A spus, că este grăbit şi nici n-a vrut să vorbească cu noi.”

Colegiul avocaţilor, Tiraspol
Europa Liberă: Ce vă spun autorităţile? O să vă permită pe durata procesului să-l mai vedeţi pe soţul Dumneavoastră?


Irina Vardanean: „Nu ştiu. Avocatul mi-a zis, că în această perioadă nimeni nu-i va permite întrevederi. Nu ştiu ce a avut în vedere, fiindcă până acum îmi spunea: cum aflăm numele judecătorului atunci îndată depunem cerere şi vom avea întrevedere cu permisiunea unui din judecători, că sunt trei. Iar astăzi îmi spune contrariu. Dar pot să zic chiar, că e fără avocat. Ernest este absolut fără nici un ajutor juridic.”

Europa Liberă: Autorităţile de la Tiraspol, înţeleg, că refuză în continuare accesul oricărui avocat, înafara celui din oficiu, pe care l-au numit ei?

Irina Vardanean: „Da. Da, refuză şi autorităţile, şi refuză şi avocaţii, la care ne adresăm, fiindcă sunt înfricoşaţi toţi, nu vor să aibă de-afacere. Asta e situaţia, din păcate.”

Europa Liberă: Până acum nu se ştie oficial nici de ce este acuzat şi cât va dura procesul? Toate aceste detalii nu vi s-au comunicat oficial?

Irina Vardanean: „Nu, din păcate nici un detaliu. Şi oficial ştim doar articolul, care i se încriminează şi atât. Ce anume, fapte concrete, nimic. Totul este secret. Dosarul este închis. Ernest a făcut cunoştinţă cu el, chiar când s-a terminat ancheta, dar nu are dreptul să spună nimic. Cu atât mai mult, că de atunci nici nu l-am mai văzut.”

Radu Benea: opinia Irinei Vardanean, invitata ediţiei noastre de astăzi.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alegerile din 12 decembrie din Trasnistria a atras un număr record de pretendenţi la funcţia de deputat, transmite agenţia Novyi Reghion, citându-l pe şeful comisiei electorale din Tiraspol, Piotr Denisenko. Pentru cele 43 de circumscripţii uninominale pretind 174 de potenţiali canidaţi. După verificarea actelor depuse, organele electorale vor decide: să fie admişi sau nu în cursa electorală.

În dreapta Nistrului campania deja e în toi. Pe 28 noiembrie vor avea loc alegeri anicipate în Parlament, iar numărul candidaţilor înregistraţi este şi el unul record – 40 de concurenţi. Spre deosebire de sistemul electoral trananistrean, în Moldova alegerile au loc pe o singură circumscrie. Despre posibilităţile alegătorilor din stânga Nistrului să ia parte la acest scrutin, Vasile Botnaru a discutat cu analistul politic de la Chişinău, Igor Boţan.

Igor Boţan
Igor Boţan
: „Republica Moldova până în prezent are un sistem electoral proporţional – o singură ţară, o singură circumscripţie electorală, cu liste de partid închise”.

Europa Liberă: Adică, pentru că Transnistria nu poate constitui teritorial circumscripţii?

Igor Boţan: „Exact, acesta este argumentul. Iar autorităţile Republicii Moldova, din punct de vedere constituţional, nu-şi pot permite ca acest subiect să fie speculat. Cetăţenii din Transnistria trebuie să participe la alegeri, iar Republica Moldova trebuie să le ofere această posibilitate.”

Europa Liberă: Transnistria este cumva ruptă de câmpul informaţional. Puţinii locuitori din Transnistria, care se încumetă să voteze, vin cu ochii închişi. Sau nu este aşa?

Igor Boţan: „Nu este tocmai aşa. Întotdeauna cetăţenii din Transnistria au avut oarecum acces la informaţii. Unele partide politice şi-au desfăşurat campania pe malul stâng al Nistrului. Sigur, că au fost impedimente majore, dar cei care au dorit să vină să voteze, mă refer aici până la 10 mii de cetăţeni din cei aproximativ 400 de mii cu drept de vot, au participat la alegeri. Statisticile arată că în Transnistria, în prezent aproximativ 250 de mii de cetăţeni sunt deţinători ai cetăţeniei moldovene, aproximativ 150 de mii au cetăţenie rusească şi aproximativ o sută de mii au cetăţenie a Ucrainei. Deci, în cazul Federaţiei Ruse se deschid secţii de votare pe teritoriul Transnistriei, dat fiind faptul că Rusia, chipurile, se adresează cu o rugăminte specială, iar autorităţile transnistrene merg în întâmpinare. Ucraina nu face acest lucru, lăsând să se înţeleagă, că recunoaşte integritatea teritorială a Republicii Moldova şi Transnistria ca parte a Republicii Moldova. Iar autorităţile moldovene nu se adresează autorităţilor transnistrene, dat fiind faptul că, aşa cum spuneaţi, consideră Transnistria parte integrantă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi tocmai din această cauză declară o circumscripţie întreaga Moldovă.

Igor Boţan: „Da, tocmai din această cauză declară Republica Moldovă o singură circumscripţie electorală şi pentru cetăţenii din Transnistria organizează aceste secţii de votare speciale pe malul drept al Nistrului.”

Europa Liberă: Cum partidele vin cu soluţii pentru probleme de ordin economic, social, ele aşa sau altfel sunt forţate să vină cu soluţii pentru acest subiect, împărţind de fapt pielea ursului din pădure.

Igor Boţan: „În orice caz, problema transnistreană nu poate fi ignorată, deşi este doar pe locul cinci sau pe locul şase în preocupările cetăţenilor, potrivit sondajelor de opinie. Suntem într-o campanie electorală pentru alegeri anticipate, subiectul transnistrean nu transpare, precum anterior. Totuşi, punctele de vedere, exprimate în alegeri de către partidele politice, ulterior se regăsesc în programele de guvernare. Am avut un exemplu excelent vis-a-vis de modul în care Alianţa pentru Integrare Europeană a ştiut cum să prezinte problema transnistreană, care iată, că timp de un an de zile a ajuns pe agenda de negocieri, sau pe agenda de consultări dintre Germania şi Federaţia Rusă, urmând să ajungă pe agenda Uniunii Europene şi a Federaţiei Ruse. Este un succes la care nu am sperat, dar care s-a produs datorită insistenţei şi profesionalismului Ministerului Afacerilor Externe. Deci, dacă abordările sunt cumpătate, dacă abordările iau în consideraţie factorii de influenţă externi, atunci poate fi găsită o abordare, care crează condiţii extrem de favorabile pentru ca într-un viitor previzibil această problemă să fie soluţionată.”

Radu Benea: analistul politic Igor Boţan, răspunzând întrebărilor lui Vasile Botnaru.

Tiraspol , str. 25 octombrie
Europa Liberă a încercat să afle dacă locuitorii de rând ai regiunii transnistrene sunt interesaţi de alegerile parlamentare din Republica Moldova şi dacă există politicieni în dreapta Nistrului care le inspiră încredere?

„Nu mă interesează. Eu şi puterea suntem pe maluri diferite. Noi suntem jos, ei sunt deasupra. Ei se gândesc doar la ei, eu de ce m-aş gândi?”

„N-aş putea să spun de ce orintare ar trebui să fie, dar aş susţine acele forţe care pledează pentru reglementarea paşnică, fără a fi dezavantajată una din părţi, şi pentru o soluţie trolerantă. Deci, aş pleda pentru acele forţe politice, care doresc cu adevărat să rezolve conflictul, nu doar să continue aceleaşi discuţii ca şi până acum”.

„Nu mă interesează acum politica. Intru degrabă în sesiune”.

„Sunt foarte departe de asta. Sunt absorbită de artă, predau şi asemenea lucruri nu mă interesează”.

„Nu urmăresc, nu am timp. Lucrez mult. Plec devreme, mă întoc târziu. Nu am timp nici să citesc ziare, nici la televizor să mă uit. Nu prea ştiu nimic despre alegeri”.

„Noi nu avem posturi de radio şi TV moldoveneşti şi nu ştim ce se întâmplă în Moldova. Mai bine zis, posturile noastre transmit infromaţii doar din perspecgtiva care le convine. Noi nu ştim ce se întâmplă în realitate în Moldova. Eu, spre exemplu, mi-aş dori să ştiu mai multe, pentru că am şi cetăţenie moldovenească. Dar nu pot, pentru că ceea ce transmit ei este veşnic numai de rău, numai în sens negativ. Nu arată spre exemplu ce spun oamnii simpli, ca şi noi, care poate şi ei îşi doresc să fie rezolvat, în sfârşit, acest conflict. Pentru că pot să vă spun, din proprie experienţă. Am stat la spital la Chişinău şi comunicând cu oameni simpli am aflat că şi ei sunt împotriva acestui conflict. Oamenii simpi nu fac aceste distincţii pe care le fac politicienii: că noi suntem transnistreni, că suntem răi, sau aşa cum pentru noi moldovenii ar fi cei mai răi. Oamenii în Moldova sunt şi ei împotriva puterii, ca şi la noi, împotriva lui Ghimpu, mi se pare, care face şi drege fără să întrebe de nimeni. Lumea a fost revoltată că s-au lipit afişe cu 9 mai pe coşurile de gunoi. Sau, spre exemplu, la fel ca şi noi este împotriva unirii cu România. Aşa că, mi-aş dori să mai avem câteva posturi TV din Moldova. Ştiu moldoveneşte şi m-aş uita. Dar, nu avem”.

„Am revenit din Chişinău chiar acu o săptămână. Soţia mea a stat în spital. Am comunicat cu chişinăuienii, păi ei toţi se uită spre Rusia şi nu se uită la conducerea României. Însă politica o fac cei care au bani”.

„Nu particip la viaţa politică. Eu nu cred în alegeri libere”.

Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG