Linkuri accesibilitate

Bancherii şi economiştii au păreri împărţite cu privire la efectele pozitive ale măsurilor anunțate de Rezerva Federală a Statelor Unite.


Rezerva Federală din Statele Unite, Banca Centrală a Americii, a anunţat noi măsuri de revigorare a economiei americane. Bancherii şi economiştii au păreri împărţite cu privire la efectele pozitive ale măsurilor, unii dintre ei spunînd că ar putea influenţa de fapt negativ economia Statelor Unite.

Banca Centrală a Statelor Unite a anunţat că va investi 600 de miliarde de dolari în economia americană pînă în luna iunie a anului viitor.

Banca va cumpăra lunar obligaţiuni de stat pe termen lung în valoare de de 75 de milioane de dolari.

Efectul dorit este de a face ca firmele şi persoanele fizice să poată contracta împrumuturi mai ieftine, încurajînd astfel consumul, în speranţa că asta va duce la crearea de noi locuri de muncă.

O investiţie similară, de un miliard 700 de milioane de dolari a fost făcută de Banca Centrală în 2009, şi s-a spus atunci că măsura a ajutat la scoaterea din criză a ţării.

În perioada iulie-septembrie 2010, economia americană a crescut cu 2 procente, insuficient pentru a reduce semnificativ şomajului, care se apropie de 10 la sută. E nevoie de o creştere economică de 3 la sută, pe o durată lungă, pentru ca numărul şomerilior să scadă în mod semnificativ.

Măsura de joi a fost în mare parte anticipată de pieţele financiare. La închiderea tranzacţiilor de miercuri la bursa din New York indicele Dow Jones a cunoscut o nouă creştere, ajungînd la 11.215 puncte

A fost a doua zi de cîştiguri, după ce încrederea investitorilor a crescut marţi, ziua alegerilor pentru Congres, în aşteptarea unei victorii a Partidul Republican, ceea ce s-a şi întîmplat în Camera Reprezentanţilor. Republicanii sînt percepuţi ca fiind mai mai prietenoşi mediului de afaceri, iar alegătorii americani au votat cu gîndul la lentoarea economiei ţării lor.

Economiştii spun că e pentru prima oară că Banca Centrală a Americii ia o astfel de măsură într-o perioadă cînd economia americană doar se dezvoltă mai încet, fără să se afle într-o situaţie de urgenţă.

Criticii acestei măsuri spun că ea este riscantă pentru că, dacă va merge, ar putea genera o creştere masivă a inflaţiei, iar dacă nu va merge, va diminua credibilitatea băncii.

Unii experţi spun că deşi revigorarea economică este înceată, pieţele ar trebui să fie lăsate singure să-şi revină.

Noua măsură va avea efecte şi pe plan internaţional. Cum Banca Centrală americană e decisă să menţină la un nivel scăzut dobînzile, se aşteaptă ca investitorii să fugă de ceea ce ei percep a fi o lungă perioadă de profituri joase în Statele Unite.

Majoritatea investitorilor s-au îndreptat deja spre pieţe în devenire promiţătoare, cum ar fi Brazilia şi India, ceea ce a dus la creşterea valorii monedelor naţionale ale acestor ţări în comparaţie cu dolarul american, diminuîndu-le competitivitatea exporturilor. Asta a nemulţumit ţările respective, şi a sporit temerile legate de declanşarea unui război valutar al devalorizării mondelor naţionale.

Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi Banca Japoniei uremază să discute săptămna viitoare cum îşi vor ajusta politicile monetare ca răspuns la măsura luată joi de Banca Centrală Americană.

Între timp, dolarul american a atins un nou nivel minim, fiind cotat la bursa londoneză la o rată de schimb de 1,42 dolari pentru un euro.
XS
SM
MD
LG