Preşedinta Kirghizstanului, Roza Otunbaeva s-a întâlnit pentru prima dată marţi cu liderii partidelor politice care au câştigat pe 10 octombrie alegerile parlamentare din Kirghizstan. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, jurnalista kirghiză care locuieşte la Geneva, Cholpon Orozobekova scrie că începerea discuţiilor pentru formarea noului guvern la Bişkek a trebuit să aştepte pentru că trei dintre principalii câştigători şi-au vizitat mai întâi finanţatorii de la Moscova.
Pe 10 octombrie, forţele politice care o sprijină pe Otundaeva şi care îl înlăturaseră în aprilie de la putere pe fostul preşedinte, Kurmanbek Bakiev în urma unei revolte populare, au suferit o înfrângere neaşteptată. Cu atât mai neaşteptată cu cât populaţia sprijinise la referendum proiectul lor de modificare a constituţiei pentru a pune bazele primei republici parlamentare în Asia Centrală, scrie jurnalista kirghiză.
Pe primul loc la alegeri s-a situat partidul Ata-jurt care îl sprijină pe fostul preşedinte Bakiev, refugiat în Belarus.
Mai surprinzătoare decât rezultatul obţinut de Ata-jurt i se pare jurnalistei performanţa slabă a partidului Ata-meken condus de Omurbek Tekebaev, figura cheie a reformei constituţionale. Acest partid a depăşit cu greu pragul de intrare în parlament şi s-a plasat pe locul cinci după Ata-jurt, Partidul Social Democrat şi partidele pro-ruse, Republica şi Ar-namys.
În ziua alegerilor, preşedinta Otundaeva declara că Kirghizstanul trăieşte un moment istoric, când poporul îşi alege viitorul.
„Dar ce fel de viitor a ales poporul kirghiz votând partidul pro-Bakiev, precum şi două partide sprijinite de la Kremlin?”, se întreabă în comentariu jurnalista kirghiză. Toate aceste formaţiuni s-au opus republicii parlamentare şi au promis să restabilească sistemul prezidenţial care a produs în trecut regimuri autocrate şi corupte.
Orozobekova crede că alegerile au fost influenţate decisiv de către implicarea Moscovei în campania electorală şi că distrugerea democraţiei parlamentare în Kirghizstan ar fi prioritatea principală a Kremlinului în Asia Centrală.
Jurnalista scrie că Rusia ar fi furnizat până la 70 de milioane de dolari pentru a finanţa campania partidelor pro-ruse. Ar fi primit ajutoare generoase în campanie mai ales partidul Ar-namys al fostului premier Feliks Kulov, care se pronunţase în 2007 pentru aderarea Kirghizstanului la Federaţia Rusă iar înainte de alegeri s-a întâlnit la Kremlin cu preşedintele rus Dmitri Medvedev. Au mai făcut vizite la Moscova liderul social democraţilor, Almaz Atambaev şi liderul partidului Republica, Omurbek Babnov.
Toţi au re-vizitat capitala rusă după alegeri. A fost la Moscova după alegeri şi Myktybek Abdyladaev, liderul Ata-jurt. Aşa încât preşedinte Otunbaeva nu i-a putut aduna pe toţi decât marţi, 19 octombrie, ca să înceapă convorbirile pentru formarea noului guvern.
Jurnalista Cholpon Orozobekova crede că Moscova ar pregăti o coaliţie de guvernare pro-rusă la Bişkek care să refacă sistemul autocratic prezidenţial şi să promoveze relaţii bune cu Rusia. Printre argumentele jurnalistei este şi acela că televiziunile ruse, care sunt cele mai vizionate în Kirghizstan, îl atacau zilnic în campania electorală pe Omurbek Tekebaev, părintele reformei constituţionale. Iar sprijinitorii reformei nu au reuşit să se coalizeze într-un singur bloc electoral, dispersând voturile alegătorilor pro-reformă, scrie jurnalista Orozobekova.
Ea semnalează că în cele 10 zile scurse de la alegeri, în Kirghizstan situaţia a devenit tot mai tensionată. La Bişkek, un grup de tineri au pichetat astăzi ambasada rusă scandând „Putin, ia-ţi mâinile de pe Kirghizstan”. În întreaga ţara ar fi avut loc demonstraţii ale celor care sprijină schimbările de după revoltele din aprilie şi care spun că nu vor admite ca partidul fostului preşedinte Bakiev să revină la putere.
Jurnalista Cholpon Orozobekova vede câteva posibile scenarii de viitor, inclusiv acela al unei viitoare coaliţii majoritare dintre partidele Ata-meken şi Social Democrat, care sprijină republica parlamentară, şi partidul pro-rus Republica. Jurnalista rămâne optimistă că anume aşa vor evolua lucrurile. Dar întrebarea pe care şi-o pune este dacă Moscova se va retrage şi va lăsa Kirghizstanul să-şi formeze singur noul guvern, sau va mări presiunile până la o nouă izbucnire a violenţelor.
