Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă (APE): „regiunea transnistreană este o gaură neagră în contextul îndeplinirii angajamentelor luate conform statutului CPI”.


Republica Moldova este al 114-lea stat care a ratificat tratatul de înfiinţare a Curţii Penale Internaţionale. Ratificarea şi intrarea în vigoare a tratatului pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2011 a fost salutată cu multă generozitate şi satisfacţie de oficialii europeni. De ce este importantă apartenenţa la această curte a unei ţări ca Republica Moldova? Răspunsuri la această şi alte întrebări – în interviul pe care-l vom avea cu directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă Victor Chirilă
.

Europa Liberă: Pentru început, ce ar trebui să ştie în primul rând orice cetăţean al Republicii Moldova despre acest tribunal permanent care este Curtea Penală Internaţională, ca să înţeleagă de ce a fost atât de important pentru ţara lui să adere la ea?

Victor Chirilă
Victor Chirilă
: În primul rînd, aş spune că trebuie să cunoaştem că această Curte Penală Internaţională a fost creată pentru a ancheta cele mai atroce crime ale secolului XX şi anume genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război. În trecut au fost cîteva tribunale de acest fel, dar ele au avut un caracter temporar şi o jurisdicţie teritorială limitată. De exemplu, ştim că în trecut au existat Curtea Penală Internaţională pentru Rwanda, Curtea Penală Internaţională pentru Iugoslavia, dar aceste curţi nu se refereau şi la alte crime împotriva umanităţii care aveau loc pe globul pămîntesc. De aceea, SUA, dar în special UE, s-au angajat să creeze o astfel de instituţie internaţională şi, în 1998, Statele Unite ale Americii şi UE au semnat cu alte ţări Statutul Curţii Penale Internaţionale de la Roma, în baza căruia a fost creată această Curte Penală Internaţională, care are actualmente sediul la Haga.

Europa Liberă: Dar a fost necesar să treacă aproape un deceniu după semnarea de către Chişinău a Statutului de la Roma, prin care a fost înfiinţată această curte, ca acest tratat să fie ratificat… Ce reticenţe au existat?

Victor Chirilă: R. Moldova a semnat Statutul Curţii Penale Internaţionale în anul 2002 şi a promis să ratifice acest statut foarte curînd, dar acest lucru nu s-a întîmplat. Au intervenit schimbările politice din R. Moldova în urma alegerilor din 2001, a venit Partidul Comuniştilor la putere care îşi dorea o apropiere mai mare de Federaţia Rusă, ţară care la acel moment nu împărtăşea ideile Curţii Penale Internaţionale...

Europa Liberă: ...acum împărtăşeşte?

Victor Chirilă: Nici acum, nici acum, nici în prezent. Dar ulterior au intervenit şi alte schimbări. După 2003 avem această apropiere a R. Moldova de SUA şi de UE, dar în special de SUA, care jucau un rol major în soluţionarea problemei transnistrene, deci erau partenerul principal, să-i spunem, la masa de negocieri cu Rusia. Şi atunci au intervenit anumite rezerve. Pentru că cunoaştem că administraţia Bush se opunea ratificării Statutului de la Roma şi chiar şi-a suspendat participarea la activităţile acestei Curţi Penale Internaţionale. De ce? Pentru că administraţia americană nu dorea ca cetăţenii săi, în special militarii, diplomaţii şi funcţionarii americani care erau implicaţi în diferite misiuni internaţionale, să le spunem, de război, să le spunem, cum ar fi Irakul, să fie judecaţi de o curte penală internaţională. Şi la acel moment guvernul american a venit cu ideea de a semna nişte acorduri bilaterale cu statele partenere pentru a le determina să nu transmită cetăţenii americani, fără acordul guvernului american, pentru a fi judecaţi de către Curtea Penală Internaţională. Mai mult decît atît, Congresul american a aprobat o lege prin care dădea responsabilităţi guvernului american să utilizeze asistenţa militară, asistenţa financiară şi chiar să utilizeze şi forţa militară pentru a preveni statele partenere să nu transmită cetăţenii americani în jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale. Şi acest lucru, fără îndoială, că a avut un impact şi asupra deciziei guvernului moldovenesc.

Europa Liberă: Opoziţia SUA faţă de această curte este binecunoscută. Dar, fără a se pricepe prea mult în fineţuri de relaţii internaţionale sau de controverse internaţionale, o majoritate a cetăţenilor simpli înţeleg că în această privinţă ar există neînţelegeri evidente între UE, de exemplu, şi SUA. Republica Moldova îşi doreşte şi are relaţii bune cu ambele părţi. A fost Chişinăul din aceste motive în dificultatea de a face slalom între aceste două abordări atât de diferite, încât să evite orice supărări, ca să utilizăm un limbaj mai laic? I-a reuşit, altminteri?

Victor Chirilă: Într-o anumită măsură i-a reuşit. I-a reuşit, dar în ultimul timp, avînd în vedere apropierea tot mai pronunţată de UE, neratificarea acestui Statut de la Roma se transforma într-o problemă. Pentru că în 2005, ştim cu toţii, a fost semnat acel mult-vestit plan de acţiuni cu UE, în cadrul căruia R. Moldova şi-a asumat obligaţia de a ratifica acest statut pînă în 2006. Lucrul acesta nu s-a întîmplat, iarăşi, din cauza acestei politici de echilibru între UE şi SUA. Odată cu venirea administraţiei Obama la guvernare lucrurile s-au schimbat. Administraţia Obama este mult mai deschisă faţă de Curtea Penală Internaţională, deşi nu participă în calitate de membru deplin. Dar reprezentanţii administraţiei Obama participă în calitate de observatori, mai mult decît atît, participă cu asistenţă financiară la consolidarea, de exemplu, instituţiilor naţionale din statele, de exemplu, africane, pentru a le ajuta să judece acele crime împotriva umanităţii şi crime de război în cadrul naţional. Şi acest lucru este un semn pozitiv. Şi, de asemenea, această deschidere, nouă deschidere faţă de Curtea Penală Internaţională, nouă abordare constructivă din partea administraţiei americane a permis, inclusiv R. Moldova, să-şi revadă poziţia faţă de Curtea Penală Internaţională. Mai mult decît atît, să-şi îndeplinească un angajament important în relaţia cu UE şi astfel să ridice un potenţial obstacol în calea negocierii acordului de asociere şi, de exemplu, un obstacol iminent pentru liberalizarea regimului de vize cu UE.

Europa Liberă: Există un impresionant nucleu de organizaţii non-guvernamentale care au pledat destul de vocal până acum pentru ratificarea acestui tratat – de ce s-a insistat totuşi atât de mult, fiind vorba de o ţară mică şi, cel puţin, în ultimele câteva decenii fără întâmplări criminale care să fie judecate de acest tribunal?


Victor Chirilă: Totuşi, să nu uităm, dorim să fim consideraţi un stat activ pe plan internaţional...

Europa Liberă: ...dar ce se va schimba pentru RM la modul practic odată cu statutul de membru al Curţii Penale Internaţionale?

Victor Chirilă
: La modul practic, noi am demonstrat că suntem un stat care ţine la angajamentele luate, chiar dacă uneori le îndeplinim mai tîrziu avînd în vedere diferite circumstanţe. La modul practic, cred că R. Moldova participă la un efort internaţional de creare a unei instituţii care va judeca acei criminali de război, crime împotriva umanităţii, oameni care au comis genocide. Să nu uităm că şi în regiunea noastră au existat recent, sau în istoria noastră de 20 de ani, au existat războaie unde s-au comis anumite crime de război. Curtea Penală Internaţională nu poate să judece retroactiv aceste crime, dar noi trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţii şi să trimitem un mesaj tuturor acelor cetăţeni, sau, eu ştiu, entităţi care ar putea să comită astfel de crime că ei nu vor rămîne nepedepsiţi.


Europa Liberă: Ce obligaţii ce provin din apartenenţa la Curte vor fi mai dificil de executat pentru Republica Moldova? Există anumite angajamente care sunt mai greu de realizat pentru o ţară mică precum e R. Moldova?

Victor Chirilă: Spuneam că ştim că a fost acest război pe Nistru, dar acest război nu va intra în jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, pentru că această curte nu acţionează retroactiv. Nu am văzut ultima versiune a acestei legi, care a fost ratificată de către Parlamentul R. Moldova, dar ştiu că în proiectul iniţial al legii jurisdicţia Curţii Penale de la Roma nu se extindea şi asupra teritoriului transnistrean. Dacă acest lucru s-a păstrat şi în noua redacţie a legii, atunci cred că pentru R. Moldova va fi dificil să-şi asume responsabilităţi şi asupra teritoriului transnistrean. De fapt, dacă acest lucru este anume aşa în realitate, atunci regiunea transnistreană este, de fapt, o gaură neagră în contextul îndeplinirii angajamentelor luate conform statutului Curţii Penale de la Roma.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, Vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă şi pentru aceste explicaţii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG