Linkuri accesibilitate

In prag de alegeri politicienii sunt interesați să comande două tipuri de sondaje: unele secrete, care stabilesc cu oarecare precizie locul unuia sau altuia pe listele electorale în pozitii eligibile sau doar decorativ, şi altele pentru public, concepute strategic pentru a-i discredita pe adversarii politici.


16 octombrie 2000

Actualitatea. (Moderator: Radu Călin Cristea; comentariu: Neculai Constantin Munteanu).

Politica şi sondajele de opinie.

Un mecanism funcţionează ca ceasul în Romania ultimilor ani: sondajul de opinie. Presa a publicat în vreme sute de sondaje de opinie, multe dintre ele vădit falsificate sau deformate de cei care le-au alcătuit sau le-au comandat. Cu toate acestea, apetitul politicianului roman pentru sondajul e opinie rămîne constant la cote ridicate. Tara are nevoie in continuare de sondaje, cu toate falsurile lor cu tot. Acum cîteva zile, un sondaj de opinie al Biroului de Cercetări Sociale a stîrnit indignarea comentatorilor prin caracterul mai degrabă abstract şi atipic al întrebărilor.

Conform sondajului, partidele ar avea un electorat latent, bine structurat, astfel că, PDSR de plidă, ar fi votat doar de bătrîni, oameni certaţi cu al treilea val tehnologic, politruci şi analfabeţi. Sondajul continuă cu alte portrete robot de alegători, concluzia fiind, nu e de mirare, ca singura formaţiune care se bucură de votul unui electorat matur, pregătit pentru mileniul trei este chiar cel care a comandat sondajul. Siguranţa acestor afirmaţii emise sub umbrele impunităţii pe care le-o dă acestor sondaje statul lor de muncă de cercetare ştiinţifică, de pionierat in Romania este pusă la îndoială de caracterul partizan al celor mai multe sondaje efectuate mereu la comandă pentru a servi unei teze, unei acuzatii sau unei decizii politice.

Pentru că, ştim bine, nici un politician nu s-ar zbate să pună la punct sau să comande un sondaj de opinie publică pentru a vedea cum suportă populaţia mai bine de 10 ani experimentări ale reformelor. Mai ales în prag de alegeri politicienii sunt interesaţi să comande doua tipuri de sondaje: unele secrete, care stabilesc cu oarecare precizie locul unuia sau altuia pe listele electorale în pozitii eligibile sau doar decorativ, şi altele pentru public, concepute strategic pentru a-i discredita pe adversarii politici. Sondajul publicat de BCS a fost comparat cu afacerea telefoanelor murdare, comandate în preziua alegerilor din 1996 de PDSR. (...)

Sondajele sar ca iepurii din pălăria magicianului: citindu-le poţi afla că eşti nemultumit, dar că ai încredere în cei pe care i-ai ales, că vrei ca totul să se schimbe, însă nu în părţile esenţiale, că e mai degrabă bine decăt rău, însă că lucrurile merg într-o direcţie greşită. Fiind în acelaşi timp „de opinie” şi ştiinţifice, sondajele se bucura de imunitate, iar rezultatele, deşi mereu contestate, intră în calcule nu pentru că ar prezenta o realitate de fapt a opiniei ci pentru că provoacă o realitate a opiniei. De aceea, multe dintre sondaje , provenite din surse diferite şi apărute la interval de zile diferă substanţial, iar la întrebări identice, rezultatele sunt atît de diferite încît avem sentimentul că vorbim despre societăţi diferite. (...)

Dimineaţa, la prînz şi seara, politicianul roman spune două rugaciuni: prima pentru ca sondajele lui de opinie să fie crezute şi, a doua, ca sondajele adversarilor lui politici să nu fie adevărate.
XS
SM
MD
LG