Linkuri accesibilitate

În lipsa negocierilor oficiale, mediatorii vorbesc despre existenţa unor progrese înaintea summitului din decembrie al OSCE.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu ştirile. Liliana Barbăroşie trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În regiunea transnistreană, de 10 ani nu există date statistice cu referire la sistemul educaţional. Declaraţia a fost făcută de reprezentanta UNICEF în Moldova, Alexandra Yuster, citată de Info-prim. Dna Yuster susţine că UNICEF a încercat de nenumărate ori să realizeze studii cu privire la situaţia socială din Transnistria, însă fără success. Yuster susţine că, potrivit unor date ale organizaţiei, nivelul de infectare cu HIV-SIDA în regiunea transnistreanã ar fi de trei ori mai mare decât în regiunea din dreapta Nistrului.

Delegaţia Moldovei în Comisia Unificată de Control se declară îngrijorată de situaţia din satul Copanca, raionul Căuşeni unde, potrivit localnicilor s-ar fi infiinţat un post mobil de grăniceri care impiedică circulaţia locuitorilor. Potrivit delegaţiei Moldovei, reprezentantii transnisteni in comisie ignoră înțelegerile internationale şi introduc unilaterial contingente militare inarmate in unele localități.

Reprezentantul special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei a pledat pentru reluarea oficială a negocierilor în format 5 plus 2 privind conflictul din Transnistira, cu ocazia summitului OSCE din decembrie. Vorbind la Consiliul permanent al OSCE de la Viena, Mizsei a reamintit că rezolvarea conflictelor îngheţate rămâne o prioritate pentru toate ţările din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. „Suntem convinşi, a continuat diplomatul european, că este în interesul Transnistriei să profite de atmosfera pozitivă creată în acest an şi să accepte negocieri oficiale”. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Autorităţile de facto de la Tiraspol au anunţat că vor deschide ceea ce ele numesc o ambasada in Osetia de Sud, regiunea separatistă a Georgiei recunoscuta internaţional numai de Rusia şi de alte 3 ţări ale lumii. La Ţingvali, in capitala regiunii a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie pentru viitoarea clădire. O delegaţie de la Tiraspol a participat la ceremoniile de aniversare a 20 de ani de independenţă autoproclamată a Osetiei de Sud.

Ministrul roman de externe Teodor Baconschi a declarat la New York, potrivit ziarului Romania Libera, că datorită eforturilor diplomaţiei romane şi a celor din alte ţări, subiectul transnistrean şi reluarea negocierilor oficiale pentru rezolvarea lui a fost adus in discuţie atit in cadrul Consiliului NATO –Rusia cît şi in cel Uniunea Europeana-Rusia, care s-au desfăşurat la New York. Potrivit şefului diplomaţiei de la Bucuresti „orice pas în aceste negocieri se va face pornind de la principiul păstrării integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Moldovei”.

Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Andres Fogh Rasmussen a declarat, după convorbirile avute cu repezentantii Moscovei la New York, ca Alianta se afla pe calea solidă de îmbunătăţire a relaţiilor sale cu Rusia. Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a spus că Statele Unite nu cred că NATO şi Rusia sunt adversari şi a cerut reintrarea in vigoare a tratatului asupra fortelor convenţionale din Europa, ce stabileşte limite asupra trupelor si armelor convenţionale, inclusiv retragerea completă a trupelor militare ruse din Republica Moldova, şi care a fost înghetat de Rusia acum aproape trei ani. Doamna Clinton a cerut Alianţei să îşi extindă colaborarea în domeniul scutului anti-rachetă, al doctrinelor militare si controlului narcoticelor. Totodată, Hillary Clinton a respins initiativa rusă pentru o noua arhitectura de securitate in Europa, propusă de preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev anul trecut.

In discursul pronunțat la summitul mileniului de la Naţiunile Unite, preşedintele american Barack Obama a spus că Statele Unite îşi modifică strategia de ajutor acordat ţărilor sărace. Washingtonul va incuraja si va susţine cu ajutoare acele ţări ce vor dovedi că impun domnia legii, că dezvoltă transparenţă în sistemul decizional, că respectă drepturile omului şi că dau dovadă de o guvernare eficace. Statele Unite continuă sa doreasca să conducă efortul de intrajutorare de urgenţa pentru ţările lumii aflate in situaţii de urgenţă.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Săptămâna trecută a fost bogată în discuţii purtate la Chişinău şi Tiraspol de reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor în reglementarea problemei transnistrene - statutul de mediator avându-l, amintim, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, prescurtat OSCE, alături de Rusia şi Ucraina, iar statutul de observator - Uniunea Europeană şi Statele Unite. Prin ce se explică activizarea eforturilor internaţionale de relansare a negocierilor în aşa numitul format 5+2, din care pe lângă mediatori şi observatori mai fac parte şi cele două părţi implicate – Chişinăul şi Tiraspolul, şi care au fost întrerupte cu mai bine de patru ani în urmă, l-am întrebat pe invitatul ediţiei de astăzi, expertul Radu Vrabie de la Asociaţia pentru Politică Externă a Republicii Moldova.

Radu Vrabie
Radu Vrabie
: „Dacă ne uităm la istoria reglementării transnistrene, putem observa că lunile septembrie-octombrie întotdeauna au fost luni active. Or, ele erau luni de dinaintea ministerialelor OSCE, iar ţara care deţinea preşedinţia OSCE îşi dorea să testeze terenul înainte de acest eveniment, mai ales, este vorba de ţările care declară reglementarea conflictului transnistrean drept prioritate în anul de preşedinţie. Or, sa nu uităm că Kazahstanul, care deţine preşedinţia actuală a OSCE şi-a declarat în mod special interesul pentru reglementarea transnistreană.

Europa Liberă: Kazahstanul, preluând preşedinţia OSCE exprima un optimism moderat, de altfel ca şi autorităţile de la Chişinău, în privinţa reluării oficiale a negocierilor în formatul 5+2. Iată că suntem aproape de sfârşitul anului şi discuţiile continuă să poate doar un caracter informal.

Radu Vrabie: „Dacă comparăm cu anul trecut, sigur că situaţia este mai bună: au avut loc cel puţin întâlniri neformale, în formatul 5+2. Pe de altă parte, situaţia nu este atât de roz precum părea la începutul anului, pentru că speranţa era că cu o nouă guvernare la Chişinău, cu uitarea acelor probleme interpersonale care erau între Smirnov şi Voronin se va reuşi trecerea la o altă etapă. Şi într-adevăr erau premise. S-au întâlnit, pentru prima dată, reprezentanţii politici pentru negocieri Osipov şi Iastrebceak, s-au întâlnit de mai multe ori, şi la Chişinău şi la Tiraspol, ceea ce a fost o premieră. Însă, în acelaşi timp, noi vedem tot mai des că administraţia de la Tiraspol nu îşi doreşte reluarea negocierilor. Şi aici nu este problema de format, ci este o problemă pe care o observăm de mai mulţi ani. se pare că administraţia de la Tiraspol nu primeşte acele promisiuni care ar putea schimba dorinţa lor de acum de a păstra această situaţie de status quo, situaţie de incertitudine”.

Europa Liberă: ce ar trebui să se întâmple ca aceste negocieri să fie reluate şi în ce condiţii credeţi că Tiraspolul ar accepta să revină la masa de discuţii?

Radu Vrabie: „Este o întrebare complexă prin însăşi esenţa ei. Eu personal nu văd la Tiraspol acum dorinţă, mai ales în aceşti doi ani electorali din regiunea transnistreană de a schimba ceva, pentru că asta ar putea lovi din punct de vedere electoral pe cei care vor negocia cu Chişinăul. Pe de altă parte, Tiraspolul a avut mai multe argumente, în virtutea evenimentelor ce se întâmplau la Chişinău de a renunţa să negocieze. Şi aici mă refer la aşa-numitele declaraţii pro-unioniste ale lui Mihai Ghimpu, la declararea zilei de 28 iunie drept ziua ocupaţiei sovietice, instabilitatea politică, care de fapt sunt pretexte. Noi toţi înţelegem că sunt doar pretexte inventate, însă care au permis acelor forţe la Tiraspol care nu-şi doresc rezolvarea cel puţin acum să tărăgăneze lucrurile. Pe de altă parte, instabilitatea politică de la Chişinău a făcut ca guvernul să nu poată canaliza eforturile în domenii prioritare, pentru a putea debloca situaţia de pe malurile Nistrului”.

Ministrul de externe Iurie Leanca şi omologul său kazah Kanat Saudabayev(dreapta), preşedinte în exerciţiu al OSCE, martie 2010
Europa Liberă: după consultările purtate de mediatori şi observatori la Chişinău şi Tiraspol, reprezentantul Federaţiei Ruse, Serghei Gubarev, a spus că în ciuda unor poziţii divergente ale părţilor în conflict, în ultima perioadă s-au întreprins şi paşi reali în reglementarea transnistreană. Cum credeţi, în afară de discuţiile informale moldo-transnistrene şi reluarea circulaţiei trenului Chişinău-Odesa din 1 octombrie, la ce s-a referit reprezentantul Rusiei?


Radu Vrabie
: „Dacă tot l-aţi citat pe Gubarev, dânsul spune că 10 ani de negocieri sunt mai buni decât o zi de război, ceea ce este adevărat. Negocierile şi contactele care au avut loc sunt într-adevăr bune, doar dacă comparăm cu situaţia de anul trecut, când în general nu existau contacte între cele două maluri. Cu toate acestea, există sentimentul că nu s-a făcut cât s-ar fi putut să se facă în această perioadă. Şi aici trebuie să vedem de ce nu s-au întâmplat aceste lucruri, pentru că în pofida incertitudinii, instabilităţii politice de la Chişinău s-au făcut încercări de a debloca situaţia în anumite arii importante de dezvoltare pe ambele maluri ale Nistrului. De exemplu, deblocarea şi relansarea trenului Chişinău-Tiraspol-Odesa, un lucru important şi cred că pentru unii oameni chiar foarte important. Chişinăul a participat împreună cu partenerii din UE la crearea euroregiunii Nistru, pentru care erau pregătiţi bani şi care trebuia să fie foarte benefică pentru zonele în special din Transnistria Camenca şi Râbniţa. Din păcate, partea transnistreană nu a dorit să participe în acest proiect. Euroregiunea Nistru există, dar fără cele două raioane de pe malul stâng al Nistrului. Cât priveşte întâlnirea de la fotbal dintre Vlad Filat şi Igor Smirnov eu cred că se exagerează un pic cu importanţa ei. Eu cred că nu-i poate permite un lider de ţară să ia nişte hotărâri ad-hoc, foarte repede, într-un cadru neformal, fără să aibă consultări şi pregătirea necesară cu ceilalţi parteneri în interior, la Chişinău, în special şinând cont de faptul că la Chişinău există o alianţă la guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană”.

Europa Liberă: dar au existat asemenea înţelegeri?

Radu Vrabie: „Eu cred că aceste decizii nu sunt luate în urma întâlnirii Filat-Smirnov de la Tiraspol, ci sunt luate în urma unui proces foarte greu, meticulos, care durează de ceva timp. Or, trebuie să menţionăm faptul că trenul Chişinău-Tiraspol-Odesa nu este rodul unei munci de o zi, ci este rodul unei munci cel puţin de un an de zile, de când se duc aceste consultări, negocieri, foarte grele de altfel, şi care au avut un suport substanţial din partea partenerilor europeni, acelor experţi europeni care au participat la negocieri. Chişinăul şi-a pus drept scop să fie un actor transparent în aceste negocieri pentru reglementarea transnistreană şi nu cred că un lider de la Chişinău ar putea să facă nişte mişcări fără consultaţii şi fără acordul celorlalţi parteneri din formatul 5+2. Or, orice decizie în acest sens, afectează pe toţi cei implicaţi. Deci, asta ar fi cred că explicaţia”.

Radu Benea: opinia invitatului ediţiei de astăzi, expertul Radu Vrabie de la Asociaţia pentru politică externă din Republica Moldova.

Săptămâna trecută, Consiliul public de la Tiraspol şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea nivelului criminalităţii în regiunea transnistreană. Consiliul public este o organizaţie obştească, care după modelul Federaţiei Ruse, pretinde să fie una reprezentativă pentru societate prin personalităţi marcante pe care le include. În Transnistria, Consiliul public are 32 de persoane, jumătate dintre care au fost numite personal de liderul administraţiei Igor Smirnov, care la rândul lor au numit cealaltă jumătate de membri. Consiliul public a exprimat aceste îngrijorări urmare a două cazuri recente de mare rezonanţă: uciderea unui miliţian la Bender în parcul central şi atacul armat, în plină zi, asupra unui magazin de bijuterii din inima Tiraspolului, amplasat pe strada principală, în apropierea Sovietului suprem şi administraţiei lui Smirnov, în urma căruia o vânzătoare a murit împuşcată, iar alta a fost grav rănită. Corespondenţii Europei Libere au încercat să afle ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre nivelul criminalităţii, dacă se simt în siguranţă şi ce ar trebuie să se întreprindă ca nivelul criminalităţii să fie redus.

„Cred că organele de forţă nu-şi îndeplinesc datoria. Poate ar trebui să fie reînfiinţate patrulele civile? Dar, vedeţi cum este şi lumea de astăzi - trec pe-alături, nici nu se uită, chiar dacă cineva este bătut”.

„De vină sunt organele de drept, de vină este şi educaţia. Miliţia lucrează prost, inclusiv din cauza salariilor mici, arestează oamenii la nimereală. Principala problemă este educaţia. Nimeni nu se ocupă de asta. Copiii de azi cresc după legile străzii”.

„Este debandadă în oraş. Miliţia nu e vigilentă deloc. Spre exemplu, maxi-taxiurile se opresc şi-n intersecţii, motocicliştii circulă fără permise”.

„Eu cred că este problema anumitor structuri ale puterii, care trebuie să ne ocupe de ea nemijlocit, să lucreze şi să informeze populaţia”.

Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender. O parte din cei intervievaţi cred că nivelul ridicat al criminalităţii din ultima perioadă s-ar datora şi amnistiei pe care autorităţile au operat-o cu ocazia zilei independenţei nerecunoscutei republici. Au fost amnistiate mai mult de 2 mii de persoane. Autorităţile recunosc că una din cauzele eliberării unui număr atât de mare de deţinuţi este supra-aglomerarea închisorilor din Transnistria.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG