Linkuri accesibilitate

Multe din familiile din localităţile rurale nu pot beneficia de ajutorul statului pentru că au în proprietate terenuri agricole.


Cine se încumetă să crească un copil, îşi asumă responsabilităţi enorme dar şi cheltuieli pe potrivă. Nimic nou până aici. Ca să încurajeze tinerele familii să devină părinţi cât mai curând posibil, statul promite asistenţă financiară. Alocaţiile fireşte acoperă doar o parte foarte mică din costurile necesare creşterii copilului, şi totuşi pentru multe familii constituie un colac de salvare. Numai că mulţi părinţi habar nu au cum să le obţină şi nu ştiu cine este în drept să primească.

Este şi cazul Lilianei Cristea din satul Căzăneşti, raionul Teleneşti, care pentru primii doi din cei trei copii pe care-i are, nu a primit nici o alocaţie de la stat: „Cel mai mic are trei ani. Pentru el am primit până la trei ani câte 200 de lei lunar. Pentru primii doi n-am primit nimic. Nu m-am adresat, eu nu stiam unde, m-am căsătorit, am trecut dintr-un sat în altul, şi nimeni nu mi-a spus ce trebuie să primesc, iar eu n-am ştiut. Muncim mult ca să ne descurcăm, dar e foarte greu.”
Liliana Cristea


Potrivit legislaţiei în vigoare, la naşterea primului copil statul acordă o alocaţie unică în mărime de 1700 lei, iar pentru fiecare din următorii copii – câte 2000 de lei. Pentru a ridica indemnizaţia, părinţii trebuie să depună o cerere la Casa asigurărilor sociale sau la subdiviziunile ei teritoriale. Solicitarea părinţilor trebuie să fie făcută nu mai târziu decât în termen de 12 luni de la naşterea copilului.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului se stabileşte în mărime de 30 % din venitul mediu al mamei sau al tatălui, în cazul în care acesta se află în concediu pentru creşterea copilului, pentru ultimele şase luni lucrate înaintea concediului de maternitate. Alocaţia se plăteşte până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului în cazul în care părintele care se află în concediu de creştere a copilului, nu revine la serviciu. Alocaţia respectivă nu poate fi mai mică de 300 de lei, minimul la care au dreptul mamele şomere, studente sau din alte categorii care nu sunt asigurate social. În cazul persoanelor neasigurate social indemnizaţia pentru creşterea copilului se plăteşte până copilul atinge vârsta de un an şi jumătate.

Reprezentanţii statului recunosc că ajutorul oferit familiilor cu copii nu este suficient pentru a asigura buna creştere a acestora. Liliana Palihovici, preşedintele Comisiei parlamentare Protecţie Socială spune că anul acesta statul a exclus indemnizaţiile de 50 de lei pentru fiecare copii pe care le acorda anterior până la majoratul copiilor şi a introdus sistemul de acordare a ajutorului social famililor cu venituri mici, dorind astfel să ajute anume familiile care sunt în dificultate:

Liliana Palihovici
Liliana Palihovici: „Dacă familia probează că are mai puţin de 530 de lei pe lună pe membru de familie, atunci prin ajutorul social i se dă suplimentar diferenta pe un termen de 6 luni. Dacă dupa 6 luni situaţia nu se schimba, atunci se repedă această cerere şi poate beneficia din nou de ajutorul social. Astazi o familie care creste 5 copii, pana la 18 ani inclusiv, şi probează că are venituri mici, poate sa primeasca lunar 1500 de lei şi mai mult – anume ajutor din partea statului pentru creşterea copiilor”.

Totuşi, multe din familiile din localităţile rurale nu pot beneficia de ajutorul social, chiar dacă au un venit mai mic de 530 lei pentru fiecare membru al familiei, pentru că au în proprietate terenuri agricole.

Iată ce ne-a spus Liliana Cristea, care aduce în familie singurul salariu de 1000 de lei, pentru că soţul care este pedagog de muzică nu-şi poate găsi de lucru în sat: „Nouă, fiindcă avem pământ, nu ni se acordă ajutor social. Pământul ca să-l lucrezi este costisitor. Aratul, la un hectar plătim 700 de lei, semănatul tot e scump. Acum avem popusoi un hectar pe care trebuie să-i treierăm cu combainul şi-i scump şi costă 1200 de lei. De adus acasă fiecare remorcă – 200, 300 de lei. Venitul de la pământ anul acesta? Coacăză am vândut de 3000 de lei. Popuşoii încă să-i strângem. Nu vindem din ei, pentru că ţinem un porc, nişte păsări, o vacă.
Liliana Cristea


Bani nu avem. Daca de exemplu se îmbolnăvesc copiii, trebuiesc bani ca să cumperi medicamente. Rechizitele de şcoală m-au costat în jur de 3000 de lei, dar vine iarna şi le trebuiesc la toţi căciuli, paltonaşe, de încălţat”.

Liliana Palihovici recunoaste că există probleme în cazul familiilor care deţin cote de pâmânt la primirea ajutorului social, pentru că legea consideră că aceste terenuri oferă surse suplimentare de venituri pentru familii. Potrivit deputatei, cabinetul de miniştri are de gând să constituie şi să garanteze fonduri speciale de care copiii să beneficieze la atingerea majoratului.

Liliana Palihovici: „Dacă Moldova nu întreprirnde acţiuni de susţinere a familiei tinere, la creşterea copiilor, avem tot riscul în câţiva ani să fim într-o criză democrafică, fapt ce va afecta direct dezvoltarea economică şi socială a Republici Moldova”.

Republica Moldova acordă la moment cele mai mici alocaţii sociale pentru cresterea copilului în comparaţie cu statele din regiune. În România, bunăoară, alocaţia pentru creşterea copilului este în mărime de 85 % din salariul mamei, în Ucraina – de câteva sute de euro, iar în Rusia – la naşterea copilului, familia beneficiază de o alocaţie de stat care-i permite să-şi procure chiar si o locuinţă.
XS
SM
MD
LG