Am citit vineri, în Comunistul, adresarea lui Vladimir Voronin către cetăţenii ţării, un îndemn categoric de a boicota referendumul de ieri. Fireşte, e dreptul fostului preşedinte să participe sau nu la referendum şi să dea sfaturi populaţiei, deşi ignorarea referendumului pare ciudată dată fiind coborîrea eternă a comuniştilor în mase. Aşadar, nu boicotul referendumului m-a descumpănit pe mine, ci un argument bizar invocat în sprijinul neparticipării.
Zice Vladimir Voronin: „Căutaţi-vă de treabă acasă, căutaţi-vă de familii, pregătiţi-vă de iarnă. Iarna va fi foarte grea”.
Mărturisesc că la început argumentul acesta m-a băgat în sperieţi. Iarna va fi foarte grea! Păi, ce iarnă oare, Doamne sfinte, ne aşteaptă? De ce va fi ea foarte grea? Doar pentru că la putere sînt acum liberalii? Doar pentru că ei au cîrmuit rău statul un an de zile? Şi ce surprize rele ne vor complica existenţa? Va falimenta Termocomul? Vor sălta preţurile? Va fi gerul mai năprasnic? Păcat că liderul PCRM nu şi-a dezvoltat teza îngrijorătoare.
Am stat deci o vreme şi m-am gîndit la avertismentul fostului preşedinte. Apoi, pe măsură ce treceam în revistă potenţialele pericole ale iernii, frica m-a mai slăbit din strînsoare şi, în cele din urmă, s-a spulberat.
În definitiv, nu poate fi iarna care vine mai înspăimîntătoare decît iernile precedente ale tranziţiei, mi-am spus. Dacă am supravieţuit în iernile dificile precedente, unele dintre ele sincrone cu guvernarea comunistă, de ce să mă bage în sperieţi iarna care se apropie?
Da, pesemne iarna următoare nu va fi o şedere pe Coasta de Azur, dar nici o apocalipsă nu va fi în raport cu iernile anterioare. Ne-am obişnuit deja cu problemele iernilor tranziţiei, am şi îngheţat prin apartamente, am plătit şi facturi cu preţuri mari, am căzut şi ne-am frînt picioarele pe trotuarele năpădite de gheţus, am suportat războiul gazelor naturale în dricul iernii. Mult mai rău nu cred că va fi. Aşa că vom supravieţui, în ciuda pronosticului sumbru al fostului preşedinte...
