5 septembrie 2000
Actualitatea în Republica Moldova
Conferinţa „Problemele actuale ale contemporaneităţii”.
Dan Ionescu: Marţi preşedintele Petru Lucinschi a plecat la New-York spre a participa la summitul Mileniului al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Într-o declaraţie remisă presei, preşedintele a prezentat pe scurt programul vizitei sale în Statele Unite, care se va încheia la 14 septembrie. Pe lângă sesiunea extraordinară a ONU, domnul Lucinschi va participa şi la alte evenimente importante, cum ar fi şedinţa şefilor de state şi guverne din ţările membre GUAM, sau o serie de întrevederi bilaterale cu preşedinţii sau premierii unor state, conducătorii unor organizaţii internaţionale, sau cu reprezentanţi de frunte ai unor organisme financiare mondiale.
Tot astăzi, la Chişinău, au început lucrările unei conferinţe, dedicate problemelor cu care se confruntă societatea moldoveană post sovietică. Relatează Alexandru Eftode.
La Chişinău s-a desfăşurat astăzi o conferinţă cu tema: „Problemele actuale ale contemporanietăţii”, în cadrul căreiea au fost abordate chestiuni privind situaţia economică, socială, ecologică, culturală şi politică din Republica Moldova. Conferinţa, organizată de către Consiliul pentru cercetări şi schimburi internaţionale şi Ambasada Statelor Unite ale Americii, s-a remarcat prin prezenţa politologului american Charles King, care a monitorizat evoluţiile din Republica Moldova în ultimul deceniu.
În cadrul raportului său, Charles King, profesor la Universitatea Georgetown din SUA, a constatat că Republica Moldova este unicul stat postsovietic, în care etnia majoritară nu şi-a autodefinit identitatea naţională, o parte considerându-se români, iar celalaltă moldoveni.
El explică această situaţie prin faptul, că populaţia autohtonă din Republica Moldova a fost supusă rusificării în timpul imperiului ţarist, apoi unui proces de refacere a conştiinţei naţionale în perioada interbelică, iar după 1940 în perioada socvietică unui proces de moldovenizare. Aceste constatări se regăsesc într-o lucrare cu titlul: „Moldoveni - România, Rusia şi politicile culturii”, semnată de King, care, în rezultatul unei cercetări, încearcă să explice cum predispoziţiile de autodefinire ale populaţiei au fost utilizate în diferite perioade în scopuri politice.
L-am rugat, în acest context, pe Charles King să comenteze afirmaţiile, făcute recent de liderul secesionist de la Tiraspol, Igor Smirnov, potrivit căruia, înfiinţarea autoproclamatei republici nistrene a zădărnicit „românizarea forţată a populaţiei din Republica Moldova şi avansarea spre Est a naţionalism-fascismului, promovat de conducerea de la Chişinău”.
Politologul american a apreciat drept false afirmaţiile liderului secesionist. „Îmi este greu să înţeleg, a continuat el, cum poate Smirnov să considere că Petru Lucinschi, Mircea Snegur şi alţii au fost sau sunt filoromâni”. Referitor la şansele de soluţionare a conflictului transnistrean, politologul american a spus, că problema va exista atâta timp, cât conducerii de la Chişinău îi va fi favorabilă eistenţa unei zone necontrolate, în care se desfăşoară activităţi economice obscure.
Charles King: „În primul rând, trebuie la Chişinău oameni care vor ca problema să fie rezolvată. Observând situaţia internă la Chişinău pentru practic un deceniu, acuma nu sunt absolut convins, că partea moldovenească vrea ca problema să fie rezolvată. Aş spune, la fel ca şi ziariştii de aici din Moldova, că bineînţeles diferite părţi poate ale Guvernului sunt cointeresate în existenţa unei zone, care nu este de fapt sub controlul statului. O zonă care este absolut neagră în eceea ce priveşte economia sa, relaţia sa cu diferite părţi ale lumii, inclusiv în ceea ce priveşte transportul armelor, transportul drogurilor şi mărfurilor de diferite feluri. Şi în acest aspect, avem o conjunctură între problema Transnistriei şi probleme de corupţie în Republica Moldova.
Şi până când oamenii de aici nu vor beneficia de situaţia actuală, situaţia nu va fi rezolvată. Bineînţeles, Rusia are o mare influenţă în Transnistria, nu este o influenţă absolută. Dar nu văd nici un fel de, să zicem, strategie mare în ceea ce priveşte rolul Transnistriei împotriva NATO-ului, sau rolul bazelor militare ruse în Transnistria, împotriva Occidentului, NATO-ului ş.a.m.d. Pur şi simplu, e o gaură neagră. Este în interesul multor oameni, nu numai din Rusia şi din Transnistria.”
Pe de altă parte, Charles King ne-a declarat, că negocierile cu Tiraspolul sunt foarte dificile pentru Chişinău a acceptat, prin semnarea memorandumului la Moscova în 1997, noţiunea de stat comun: „Guvernul moldovenesc a semnat deja în ’97 un document, în care se spune, că Moldova şi Transnistria există într-un stat comun. Prin acest document, eu consider personal, Guvernul moldovenesc deja a recunoscut existenţa unei republici transnistrene. Şi va fi în viitor foarte dificil pentru părţile moldoveneşti de a schimba această situaţie, fiindcă şi la Tiraspol şi la Moscova acest document este interpretat ca fiind un fel de recunoaştere a existenţei unei republici separate transnistrene.”
Din Chişinău, Alexandru Eftode, pentru Radio Europa Liberă.
