Linkuri accesibilitate

La centrală, la cai, la coasă, la carte printre cehii din Troubky.


Pe domnul Anatol, un moldovean stabilit în satul Troubky din Moravia – îl cunoaşte tot satul. I-am găsit casa fiind ghidată de săteni. Înconjurată de un lan de grîu, pe malul rîului – casa arăta ca un conac boieresc.

Domnul Anatol este administratorul hidrocentralei din sat. Mi-a deschis poarta mirat, dar totodată emoţionat, nici nu mai ştia în ce limbă să vorbească.

„Eu deja nici nu mai înţeleg: acasă vorbim în limba rusă, cu moldovenii de aici – în moldovenească, cu cehii în toată ziua – în limba cehă, deja nici nu mai ştiu, am amestecat tot”.

Pe parcursul discuţiei, trecea adesea de la română la rusă şi invers. M-a invitat la un ceai lîngă lacul din faţa casei şi a adus şi cîteva fărîmituri de pîine – să hrănim peştii din lac şi să îmi arate cît de coloraţi sunt.

În vîrstă de 44 ani, moldoveanul nostru trăieşte în Cehia deja de 13 ani, iar cu 5 ani în urmă – şi-a adus şi familia din Moldova lîngă el. Împreună cu soţia sa, îmi vorbesc cu mîndrie despre fiica şi fiul lor, care deşi învaţă într-o limbă străină – se bucură de mari succese la învăţătură. Fiul este eminent la şcoala din sat, iar fiica este deja studentă.

„Fiica învaţă în Olomouc la Vîsokaia Şkola. Învaţă Filologia. A susţinut examenele de absolvire chiar mai bine decît cehii, directorul i-a strîns şi mîina la absolvire! A intrat acum şi la universitate. Desigur însă că a depus efort şi a învăţat foarte mult ca să reuşească”.

Vor să le ofere copiilor un viitor mai bun, de aceea au şi decis să rămînă aici. Centrala Electrică pe care o administrează aparţine unui om de afaceri ceh.

„Cînd se făcea „Electrarna” eu de la început aici am făcut, atunci eram la „stroică” moldoveni, atunci trebuiau lucrători şi eu deja am rămas”.

Responsabilitatea şi spiritul de gospodar al moldoveanului, l-au determinat pe stăpînul său să îi încredinţeze postul de administrator al hidrocentralei, oferindu-i în apropiere şi o casă pentru familia sa.

„Sunt responsabil pentru tot ceea ce este aici. Aici repar dacă s-a defectat ceva, dincolo cosesc. Mai încolo iată este hidrocentrala, care funcţionează chiar şi acum şi dacă acolo totul e în ordine, atunci lucrez în grădină: am grijă de flori, de iarbă. Am avut şi cai, dar deja i-am vîndut”.

L-am întrebat pe domnul Anatol dacă viaţa de la sat din Cehia e diferită de cea din Moldova şi dacă mai are animale pe lîngă casă.

„Aici nu ne gîndim vaci, că aici nu este aşa ca şi în Moldova să ai vacă. Am avut cîteva găini aici, dar tot numai pentru „zabavă”. Dacă mergeţi prin sat, nu veţi vedea găini, porci, nu veţi vedea vacă... Ei nici nu ştiu cum poţi să ai acasă vacă. Ei au fermă şi acolo sunt vacile”.

Nici oamenii nu sunt aşa ca în Moldova, îmi spune domnul Anatol – mai rar vei fi invitat în ospeţie: „Dacă vrei undeva să grăieşti, păi te duci în „hospodă” ori în bar – şi acolo deja „reşeşti” ceva. Dar acasă – aici nu-i aşa cum la noi, că acasă te cheamă toţi: hai la mine acasă, hai la mine în beci, aici nu-i aşa”.

L-am întrebat dacă ar vrea să se întoarcă în Moldova: „Eu nici nu ştiu deamu’. Cînd mă duc acasă – nu prea, nu văd acolo ceva să ma atragă. Cum părinţii, cunoscuţii deamu’ totul s-a schimbat acolo, deamu’ altă viaţă”.
La sfîrşitul vizitei, m-a luat într-o excursie în grădină şi mi-a arătat cu mîndrie că are poamă „Moldova” adusă de acasă.

„Iată asta e Moldova. Le-am stropit un pic, că era multă umezeală şi era deja mucegai. Dar e bine deja, sunt iată nişte struguri, erau anul trecut încă mai mari. Iată poamă moldovenească, cînd vin „drugii”, iată – Moldova”.

M-a petrecut pînă la poartă bucuros că a avut oaspeţi din Moldova şi s-a grăbit apoi spre brazii din jurul casei, care îmi spune el – aşteaptă să fie curăţaţi.
XS
SM
MD
LG