În drumul său spre UE, Islanda are alte probleme decât ţări ca Croaţia sau Turcia: balenele. Mai exact, vânarea lor în apele Atlanticului. Astăzi, Parlamentul European a discutat cererea insulei din nordul Europei de-a se alătura Uniunii şi s-a declarat de acord, dar numai dacă islandezii lasă balenele să trăiască. Problema pescuitului este probabil cea mai delicată în apropierea Islandei de Uniune, un proces altfel rapid, care i-a luat pe mulţi prin suprindere. Relatează de la Bruxelles Iolanda Bădiliţă.
Sunt mai putin de 3 saptamani de cand, pe 17 iunie, liderii Uniunii Europene au decis deschiderea negocierilor de aderare cu Islanda. Tara insulara depusese o cerere de aderare în iulie 2009, dupa ce criza economica a determinat prabusirea economiei tarii.
Multi s-au intrebat de ce ar vrea Uniunea Europeana sa se lege la cap cu o tara care trece prin cea mai grava criza economica din istoria sa. Potrivit Parlamentului European aderarea Islandei la UE ar oferi Uniunii posibilitatea să joace un rol mai activ în regiune arctică. Apoi, in plan politic, „Islanda excelează, având o puternică tradiţie democratică”, a declarat europarlamentarul Cristian Preda, autorul rezolutiei. Pe de altă parte, în ciuda recentelor semne încurajatoare, există încă dubii care planează asupra independenţei sistemului judiciar noteaza rezolutia. Mai mult decât atât, „autorităţile islandeze trebuie să pună capăt distincţiei între cetăţenii europeni în ceea ce priveşte dreptul la vot şi participarea în alegerile locale”, a declarat raportorul PE în cadrul dezbaterii plenare.
Referitor la problemele cauzate de falimentul băncii Icesave, potrivit opiniei Autorităţii de supraveghere a Asociatia Europene a Liberului Schimb (AELS) din 26 mai, Islanda este obligată să asigure plata unor daune minime depunătorilor băncii Icesave din Regatul Unit şi Ţările de Jos. În urma referendumului din 6 martie, cetăţenii islandezi s-au exprimat împotriva oricăror plăţi compensatorii cauzate de falimentului acestei bănci. Raportul precizeaza ca acest aspect controversat legat de plăţile către guvernele britanic şi olandez trebuie rezolvat la nivel bilateral.
Deşi Islanda face parte din Spaţiul Economic European (SEE) şi aplică în mare parte acquis-ul comunitar, mai ales în domeniul pieţei unice, aceasta trebuie să îşi reformeze în mod substanţial organizarea şi funcţionarea sistemului de supraveghere financiară, precum şi modul de numire a judecătorilor şi a procurorilor. Capitolele care necesită o negociere detaliată sunt: agricultura, pescuitul, impozitarea, politica economică şi monetară şi relaţiile externe, mai noteaza rezolutia.
Documentul mai subliniază că opinia publică naţională s-a modificat considerabil din vara anului 2009, iar opoziţia la aderare nu a atins niciodată cote atât de ridicate. Autorităţile islandeze ar trebui să organizeze o largă şi cuprinzătoare campanie de informare cu privire la implicaţiile aderării la UE pe întreg teritoriul islandez, astfel ca cetăţenii ţării să se poată pronunţa în cunoştinţă de cauză la viitorul referendum privind aderarea.
