La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele teme:
Cum funcţionează autonomia culturală şi autonomia teritorială în ţările Uniunii Europene?
„Ca exemple v-as da Spania, Italia, Ungaria, Serbia etc. Autonomia teritoriala inseamna ca pe baza principiului subsidiaritatii se deleaga o parte din puterile parlamentare organelor alese la nivel local. Nu este pe criterii entice dar este un instrument care a dus ca oamenii, acolo unde se aplica principiul autonomiei teritoriale, sa traiasca mai bine decat in tarile centralizate”, consideră invitatul nostru de astăzi, Gyorgy Frunda, parlamentar român din partea UDMR, preşedintele Subcomisiei pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Mai întâi însă ştirile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Liliana Barbăroşie.
----------------------------------------------------------------------------------------------
Secretarul de Stat al Statelor Unite şi ministrul ucrainean de externe au convenit ca ţările lor să-şi „dubleze eforturile” pentru găsirea unei „soluţii negociate” a conflictului transnistrean la convorbirile în formatul 5+2. Promisiunea a fost făcută de Hillary Clinton şi Costantin Grişcenko în declaraţia finală a reuniunii Comisiei pentru Parteneriatul Strategic Statele Unite – Ucraina, care a avut loc pe 1 iulie la Kiev. Potrivit declaraţiei, cei doi au căzut de acord că securitatea Europei trebuie să fie indivizibilă şi nu trebuie să creeze noi diviziuni între parteneri şi vecini. Clinton a spus că Ucraina este „o ţară suverană şi independentă, care are dreptul să-şi aleagă propriile alianţe”, adăugând însă că uşa NATO rămâne deschisă pentru aderare. Ucraina a fost prima ţară vizitată de Hillary Clinton într-un turneu regional care a inclus Polonia, Armenia, Azerbaidjanul şi Georgia.
Ministerul securităţii de la Tiraspol a dat publicităţii un autodenunţ scris al lui Ilie Cazac, care ar recunoaşte că a lucrat pentru Serviciul de Informaţii şi Securitate de la Chişinău. Vicepremierul Victor Osipov a declarat Europei Libere că presupusul autodenunţ al lui Cazac demonstrează că autorităţile transnistrene nu au alte dovezi împotriva lui. Alexandr Vinniţchi, tatăl lui Ilie Cazac crede că audodenunţul, apărut după patru luni de detenţie, a fost obţinut prin tortură.
Alexandr Vinniţchi: „L-au bătut tare, l-au torturat acolo, ori cine ştie cum a apărut scrisoarea aceasta, dar eu NU cred că fiul meu de 24 de ani, care a treminat nu demult ULIM-ul de la Chişinău poate să fie spion. Cauza adevărată este că el a muncit la fiscul de la Bender şi el poate a văzut pe acolo, pe undeva nereguli. Şi el nu ia mită, e un băiat cinstit. Şi de atâta l-au izolat de societate ca să nu poată să divulge nişte secrete de la fisc”, afirmă Alexandr Vinniţchi, tatăl lui Ilie Cazac.
După apariţia pretinsei mărturii a lui Ilie Cazac, părinţii săi, care au început o grevă a foamei cu mai bine de trei săptămâni în urmă în faţa ambasadei Rusiei la Chişinău au fost invitaţi pentru prima dată de mgb să-şi viziteze fiul în închisoare. Ei au spus că vor merge la Tiraspol, doar după ce organismele internaţionale le vor garanta securitatea. Oficialităţi moldovene le-au recomandat însă să-şi viziteze fiul fără teamă, aşa cum procedează şi rudele jurnalistului independent Ernest Vardanean, arestat su aceeaşi acuzaţie la începutul lunii aprilie.
Ieromonahul şi scriitorul Savatie Baştovoi şi alte două persoane, între care un cetăţean român au fost reţinuţi pentru câteva ore, pe 30 iunie, de către forţele transnistrene în timp ce se deplasau cu maşina la mânăstirea „Noul Neamţ” de la Chiţcani. Potrivit lui Baştovoi, securitatea transnistreană a dorit să verifice filmele de propagandă din perioada sovietică găsite în maşină şi cu care cei trei lucrează asupra unui film documentar. Vicepremierul Victor Osipov a declarat că incidentul este „un nou abuz din partea autorităţilor transnistrene, care se înscrie în şirul de acţiuni unilaterale pentru tensionarea situaţiei în zona de conflict”.
FBI a anunţat arestarea a 10 persoane în Statele Unite sub acuzaţia că au spionat pentru Rusia timp de aproape un deceniu. Cel de-al 11 suspect a fost arestat mai târziu în Cipru, dar a dispărut după ce fusese eliberat pe cauţiune. Atât Moscova cât şi Washington-ul au căutat să minimalizeze gravitatea scandalului de spionaj, declanşat la scurt timp după vizita preşedintelui Rusiei Dmitri Medvedev în Statele Unite.
Alianţa pentru Integrarea Europeană a convenit astăzi ca referendumul pentru revenirea la alegerea şefului statului prin vot direct să aibă loc duminică, 5 septembrie. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu sugerase joi că va dizolva Parlamentul după referendum, pe 16 septembrie, urmînd ca în luna noiembrie să aibă loc alegeri parlamentare anticipate şi alegeri prezidenţiale, dacă la referendum se decide că şeful statului este ales de către popor.
Rusia a continuat să critice decretul prin care 28 iunie a fost declarată „Ziua ocupaţiei sovietice” în Republica Moldova. Primarul Moscovei, Iuri Lujkov, fruntaş al partidului de guvernământ, a îndemnat la boicotarea produselor importate din Moldova, până ce guvernul de la Chişinău va anula decretul şi îşi va cere scuze. Iar emisaru Rusiei la OSCE a spus că decretul lui Ghimpu este „un experiment istoric aventurist” şi riscă să dezbine societatea moldoveană pe criterii politice şi etnice. Decretul lui Mihai Ghimpu fusese criticat deja de ministerul rus de externe şi de Duma de Stat a Federaţiei Ruse, care l-au calificat drept o încercare de a rescrie istoria şi un atac la adresa bunelor relaţiilor moldo-ruse.
Premierul rus Vladimir Putin a îndemnat Republica Belarus să nu mai ezite în a se alătura Uniunii vamale lansată pe 1 iulie de Rusia şi Kazahstan. Iniţial, din Uniune urma să facă parte şi Belarus, dar în ultimul moment Minskul a spus că va participa numai dacă Rusia îi face unele concesii comerciale.
Vladimir Putin a declarat că Republica Belarus va fi binevenită în Uniunea vamală şi a adăugat că Rusia va face în continuare eforturi de integrare economică cu ţările vecine.
Roza Otunbaeva a fost învestită ca preşedintă a Kirghistanului. Ea a depus jurământul după validarea unui referendum, la care kirghizii au votat pentru a-i acorda acest mandat şi pentru o nouă constituţie care transformă Kirghistanul în prima republică parlamentară din Asia Centrală. Constituţia nouă a fost pregătită de autorităţile interimare de la Bişkek în frunte cu Otunbaeva, după protestele violente de pe 7 aprilie care au dus la înlăturarea fostului preşedinte Kurmanbek Bakiev. Referendumul de pe 27 iunie a avut loc la două săptămâni după ciocnirile violente dintre etnicii kirghizi şi uzbeci în sudul ţării, soldate cu peste 250 de morţi.
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a semnat o lege care impune noi sancţiuni dure Iranului, din cauza programului său nuclear. Vorbind la Casa Albă, preşedintele Obama a spus că noile măsuri vor reduce capacitatea Teheranului de a-şi finanţa programul nuclear. Noua lege a fost aprobată de ambele camere ale Congresului american săptămâna trecută. Legea este îndreptată mai ales împotriva Gărzilor Revoluţionare din Iran şi se referă în special la importurile de gaze şi alte surse de energie.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Invitatul nostru de astăzi este cunoscutul politician din România, Gyorgy Frunda, parlamentar din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România şi care este şi preşedinte al subcomisiei pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Gyorgy Frunda răspunde întrebărilor corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă, care l-a întrebat mai întâi dacă în România problema protectieni minoritatilor a fost rezolvata?
Gyorgy FrundaGyorgy Frunda: Nu poti vorbi in alb sau negru. Adevarul e ca dupa 1990 in Romania s-a mers pe un drum al recunoasterii minoritatilor nationale. Consiliul Europei a avut un rol decisive, aderarea Romaniei la UE si NATO, au fost stimulente care au determinat tara noastra sa adopte o serie de legi care au anulat discriminarile negative la care au fost supusi membrii minoritatilor nationale. Ne aflam printre tarile care sunt, cred eu, peste media recunoasterii drepturilor minoritatilor dar sunt domenii in care nu s-a facut atat cat trebuia sa se faca. Ma gandesc in special la dreptul de a-ti folosi limba materna in instantele judecatoresti, la dreptul de a avea o universitate de stat proprie - este vorba de universitatea Bolyai de la Cluj care face parte din patrimoniul cultural al comunitatii maghiare din Romania. Dar pe langa Conventia cadru pentru minoritati a Consiliului Europei, pe care Romania a ratificat-o, instrumente principale pentru recunoasterea drepturilor minoritatilor nationale mai sunt si Carta europeana a limbilor regionale si minoritare (ratificata de Romania) si Carta europeana a autonomiei locale, care este de asemenea ratificata de Romania, dar sunt probleme cu punerea ei in aplicare E ca o sperietoare, cand vorbesti de autonomie oamenii se sperie si cred ca se vrea ruperea unei parti din teritoriul Romaniei. Este o greseala.
Autonomia este un instrument care functioneaza foarte bine in Europa occidentala, are traditii adanci si in Romania, mai ales in Transilvania. Uitati, toate tarile federale lucreaza pe baza autonomiei teritoriale, tari nationale lucreaza la fel. Ca exemple v-as da Spania, Italia, Ungaria, Serbia etc. Autonomia teritoriala inseamna ca pe baza principiului subsidiaritatii se deleaga o parte din puterile parlamentare organelor alese la nivel local. Nu este pe criterii entice dar este un instrument care a dus ca oamenii, acolo unde se aplica principiul autonomiei teritoriale, sa traiasca mai bine decat in tarile centralizate.
Europa Liberă: Poate ca aici este problema ca in Romania notiunea de minoritate se intrepatrunde cu cea de autonomie si creeaza un soi de teama, atinge niste sensibilitati.
Gyorgy Frunda: Noi incercam de mult sa explicam acest lucru. Si la nivelul guvernului cand suntem parteneri de guvernare si la nivelul parlamentului si in presa. Cred ca romanii vor la fel de mult ca si ungurii descentralizare, autonomie locala. Romania e o tara mare. Alta e situatia invatamantului in Dobrogea, de pilda, fata de cea din Suceava (ca sa vorbesc de doua regiuni romanesti). In Dobrogea sunt multi care vor sa devina marinari, in Suceava poate padurari sau mineri. Este specificul local.
Europa Liberă: Pentru ca ati adus aminte de acest teren unde se intrepatrund de fapt notiunea protectiei minoritatilor cu cea a autoritatilor locale, as merge mai departe si v-as aminti de raportul care s-a dezbatut recent la Consiliul Europei, legat de minoritatea roma. Am participat si la o conferinta de presa inainte de prezentarea aceastui raport si din punctul meu de vedere de roman care traieste intr-o tara unde convietuiesc 20 de milioane de romani si 2 milioane de romi, raportul priveste doar o parte a problemei. Incearca sa gaseasca o solutie situatiei romilor care nu au un loc de munca, nu au o locuinta si asa mai departe, dar nu se refera si la ceilalti romi, care sunt bogati, care conduc ultimul model de Mercedes.
Gyorgy Frunda: Eu sunt foarte mandru de faptul ca Comisia Juridica a Consiliului Europei a tinut sedinta in care s-a discutat problema acestui raport privind romii la Targu Mures. Au participat atunci reprezentantii romilor din vreo 15 asociatii si fundatii din Romania, iar ceilalti din strainatate au venit aici, la Strasbourg. As vrea sa clarific insa faptul ca nu vorbim despre protectia minoritatilor nationale sau, in speta, a romilor ci de reglementarea sferei de drepturi a acestora chiar atunci cand se impune si o discriminare pozitiva. In al doilea rand nu discutam despre cazuri individuale sau iesite din comun ci incarcam sa infiintam niste instrumente care sa rezolve problemele generale ale acestei comunitati. Sigur, in Romania exista (si nu e pe gustul meu) aceste cladiri cu turnulete, coroane de imparat cu autotitulaturi care nu fac nimic, dar problema e cum rezolvam probemele acestora.
Eu cred ca toti europenii avem o responsabilitate fata de romi, pentru ca secole de-a randul au fost marginalizati. Nu li s-a permis sa mearga la scoli, nu au avut asistenta medicala, nu au avut reprezentanti in administratia locala. Din cei 2 milioane de romi din Romania, doar 550 000 se declara ca apartinand acestei etnii iar multi nu o fac fie de frica, fie pentru ca nu au constiinta identitatii nationale ceea ce pentru noi care nu suntem romi este rau. Ar fi mult mai bine ca romii sa fie intr-o organizatie puternica, asa cum sunt ungurii, de pilda: sa aiba liderii lor, sa participe in parlament, in consiliile judetene, sa aiba o intelectualitate care sa ii conduca. Dialogul ar fi mai facil si rezolvarea problemelor mai usoara. Dar noi vedem ca in general romii nu merg la scoala, iar dintre cei care merg la scoala multi se opresc chiar inainte de liceu si foarte putini ajung la facultate. Romania este aici un exemplu pozitiv. La Facultatea de drept sau la Academia de politie exista locuri speciale pentru romi. Ar trebui si la medicina si profesori romi ar trebui sa avem. Este nevoie ca in acelasi timp sa ii integram pe romi din punct de vedere social si pe de alta parte sa le respectam cultura si identitatea lor nationala. Ceea ce e vizibil: ii vedem cersind iar atunci cand un rom ucide apare pe toate canalele de televiziune. Insa aceste fapte anti-sociale sunt comise si de alte nationalitati.
Problema lor vine din felul cum se raporteaza ei la comunitatile in care traiesc. In raportul de care vorbiti se vorbeste despre educatie, despre a influenta unele decizii ale romilor cum ar fi casatoria dintre copii (sa nu fie fapta penala pentru ca nu rezolvam nimic, dar sa ii influentezi moral ca sa se casatoreasca cel putin dupa 16 ani) problema discriminarii pozitive etc. In justitie, cati judecatori romi cunoasteti? Probabil nici unu. Si asta este o tragedie. Uitati-va in localitatile din jurul localitatii Targu Mures unde au avut loc conflicte intre romi si politia locala: de cand exista politist de etnie roma care merge si vorbeste pe limba lor cu ei, a prevenit multe evenimente nedorite. Vedeti? Aceasta este esenta lucrurilor: sa incerci o solutie de preventie, o solutie de dialog, de integrare in societate.
Europa Liberă: Pana la urma mingea este in terenul autoritatilor?
Gyorgy Frunda: Amandurora. Din pacate jucam cu doua mingi acuma. Institutiile statului joaca cu propria minge si romi joaca cu mingea lor. Foarte rar se schimba mingea sau se joaca cu o singura minge.
Opinia lui Gyorgy Frunda, parlamentar român din partea UDMR şi preşedinte al subcomisiei pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Interviul cu oaspetele emisiunii noastre de astăzi a fost realizat de corespondenta Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Europa Liberă a încercat să afle şi care sunt opiniile locuitorilor de rând din Tiraspol şi Bender despre felul în care sunt respectate drepturile reprezentanţilor comunităţilor etnice care locuiesc în regiunea trajnsnistreană.
„Conform constituţiei, cele trei popoare – moldovenii, ucrainenii şi ruşii – au aceleaşi drepturi şi eu cred că ele sunt respectate. În primul rând, toţi cunosc cele trei limbi. La noi însă populaţia este mai degrabă majoritar rusească, de aceea, mai ales în instituţii de stat, este puţin probabil să vă răspundă cineva într-o altă limbă decât rusa. Pur şi simplu, la noi e recunoscută egalitatea popoarelor, nu şi a limbilor vorbite. De aceea, eu cred că nu e nici o încălcare”.
„Ceea ce mă deranjează, este că în Transnistria limba moldovenească se dezvoltă prost. Când la noi cineva vorbeşte moldoveneşte – lumea se uită urât la el. Eu sunt moldovean şi mă mândresc cu asta, învăţ la o şcoală moldovenească, dar sunt nevoit să vorbesc în societate în limba rusă”.
„Chiar şi în Moldova, într-o clinică, au o atitudine mult mai bună faţă de tine, decât aici. Pe noi ne sperie că, iată, dincolo-s românii, dar dacă intri într-un magazin – eu spre exemplu nu cunosc româna, – dar am intrat şi am întrebat ceva în rusă şi vreau să vă spun că mi-au răspuns promt, amabil, foarte frumos şi civilizat”.
„Atitudinea e diferită faţă de fiecare naţionalitate. Faţă de ruşi – într-un fel, faţă de ceilalţi – în alt fel.
„Comparaţi spre exemplu atitudinea faţă de ruşi şi faţă de romi. Pur şi simplu, în multe structuri de la noi, dar mai ales la miliţie, discuţiile se poartă cu toţi şi cu fiecare în mod diferit”.
„La noi practic nu există minorităţi naţionale. Moldovenii, ruşii şi ucraineii sunt cam în aceleaşi proporţii şi toţi cunosc şi vorbesc toate cele trei limbi. Drepturile lor sunt respectate şi nu putem spune că li se încalcă drepturile. La noi şi dosarele în instanţele de judecată sunt instrumentate în trei limbi, poftim, în orice limbă doriţi”.
Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Cum funcţionează autonomia culturală şi autonomia teritorială în ţările Uniunii Europene?
„Ca exemple v-as da Spania, Italia, Ungaria, Serbia etc. Autonomia teritoriala inseamna ca pe baza principiului subsidiaritatii se deleaga o parte din puterile parlamentare organelor alese la nivel local. Nu este pe criterii entice dar este un instrument care a dus ca oamenii, acolo unde se aplica principiul autonomiei teritoriale, sa traiasca mai bine decat in tarile centralizate”, consideră invitatul nostru de astăzi, Gyorgy Frunda, parlamentar român din partea UDMR, preşedintele Subcomisiei pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Mai întâi însă ştirile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Liliana Barbăroşie.
----------------------------------------------------------------------------------------------
Secretarul de Stat al Statelor Unite şi ministrul ucrainean de externe au convenit ca ţările lor să-şi „dubleze eforturile” pentru găsirea unei „soluţii negociate” a conflictului transnistrean la convorbirile în formatul 5+2. Promisiunea a fost făcută de Hillary Clinton şi Costantin Grişcenko în declaraţia finală a reuniunii Comisiei pentru Parteneriatul Strategic Statele Unite – Ucraina, care a avut loc pe 1 iulie la Kiev. Potrivit declaraţiei, cei doi au căzut de acord că securitatea Europei trebuie să fie indivizibilă şi nu trebuie să creeze noi diviziuni între parteneri şi vecini. Clinton a spus că Ucraina este „o ţară suverană şi independentă, care are dreptul să-şi aleagă propriile alianţe”, adăugând însă că uşa NATO rămâne deschisă pentru aderare. Ucraina a fost prima ţară vizitată de Hillary Clinton într-un turneu regional care a inclus Polonia, Armenia, Azerbaidjanul şi Georgia.
Ministerul securităţii de la Tiraspol a dat publicităţii un autodenunţ scris al lui Ilie Cazac, care ar recunoaşte că a lucrat pentru Serviciul de Informaţii şi Securitate de la Chişinău. Vicepremierul Victor Osipov a declarat Europei Libere că presupusul autodenunţ al lui Cazac demonstrează că autorităţile transnistrene nu au alte dovezi împotriva lui. Alexandr Vinniţchi, tatăl lui Ilie Cazac crede că audodenunţul, apărut după patru luni de detenţie, a fost obţinut prin tortură.
Alexandr Vinniţchi: „L-au bătut tare, l-au torturat acolo, ori cine ştie cum a apărut scrisoarea aceasta, dar eu NU cred că fiul meu de 24 de ani, care a treminat nu demult ULIM-ul de la Chişinău poate să fie spion. Cauza adevărată este că el a muncit la fiscul de la Bender şi el poate a văzut pe acolo, pe undeva nereguli. Şi el nu ia mită, e un băiat cinstit. Şi de atâta l-au izolat de societate ca să nu poată să divulge nişte secrete de la fisc”, afirmă Alexandr Vinniţchi, tatăl lui Ilie Cazac.
După apariţia pretinsei mărturii a lui Ilie Cazac, părinţii săi, care au început o grevă a foamei cu mai bine de trei săptămâni în urmă în faţa ambasadei Rusiei la Chişinău au fost invitaţi pentru prima dată de mgb să-şi viziteze fiul în închisoare. Ei au spus că vor merge la Tiraspol, doar după ce organismele internaţionale le vor garanta securitatea. Oficialităţi moldovene le-au recomandat însă să-şi viziteze fiul fără teamă, aşa cum procedează şi rudele jurnalistului independent Ernest Vardanean, arestat su aceeaşi acuzaţie la începutul lunii aprilie.
Ieromonahul şi scriitorul Savatie Baştovoi şi alte două persoane, între care un cetăţean român au fost reţinuţi pentru câteva ore, pe 30 iunie, de către forţele transnistrene în timp ce se deplasau cu maşina la mânăstirea „Noul Neamţ” de la Chiţcani. Potrivit lui Baştovoi, securitatea transnistreană a dorit să verifice filmele de propagandă din perioada sovietică găsite în maşină şi cu care cei trei lucrează asupra unui film documentar. Vicepremierul Victor Osipov a declarat că incidentul este „un nou abuz din partea autorităţilor transnistrene, care se înscrie în şirul de acţiuni unilaterale pentru tensionarea situaţiei în zona de conflict”.
FBI a anunţat arestarea a 10 persoane în Statele Unite sub acuzaţia că au spionat pentru Rusia timp de aproape un deceniu. Cel de-al 11 suspect a fost arestat mai târziu în Cipru, dar a dispărut după ce fusese eliberat pe cauţiune. Atât Moscova cât şi Washington-ul au căutat să minimalizeze gravitatea scandalului de spionaj, declanşat la scurt timp după vizita preşedintelui Rusiei Dmitri Medvedev în Statele Unite.
Alianţa pentru Integrarea Europeană a convenit astăzi ca referendumul pentru revenirea la alegerea şefului statului prin vot direct să aibă loc duminică, 5 septembrie. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu sugerase joi că va dizolva Parlamentul după referendum, pe 16 septembrie, urmînd ca în luna noiembrie să aibă loc alegeri parlamentare anticipate şi alegeri prezidenţiale, dacă la referendum se decide că şeful statului este ales de către popor.
Rusia a continuat să critice decretul prin care 28 iunie a fost declarată „Ziua ocupaţiei sovietice” în Republica Moldova. Primarul Moscovei, Iuri Lujkov, fruntaş al partidului de guvernământ, a îndemnat la boicotarea produselor importate din Moldova, până ce guvernul de la Chişinău va anula decretul şi îşi va cere scuze. Iar emisaru Rusiei la OSCE a spus că decretul lui Ghimpu este „un experiment istoric aventurist” şi riscă să dezbine societatea moldoveană pe criterii politice şi etnice. Decretul lui Mihai Ghimpu fusese criticat deja de ministerul rus de externe şi de Duma de Stat a Federaţiei Ruse, care l-au calificat drept o încercare de a rescrie istoria şi un atac la adresa bunelor relaţiilor moldo-ruse.
Premierul rus Vladimir Putin a îndemnat Republica Belarus să nu mai ezite în a se alătura Uniunii vamale lansată pe 1 iulie de Rusia şi Kazahstan. Iniţial, din Uniune urma să facă parte şi Belarus, dar în ultimul moment Minskul a spus că va participa numai dacă Rusia îi face unele concesii comerciale.
Vladimir Putin a declarat că Republica Belarus va fi binevenită în Uniunea vamală şi a adăugat că Rusia va face în continuare eforturi de integrare economică cu ţările vecine.
Roza Otunbaeva a fost învestită ca preşedintă a Kirghistanului. Ea a depus jurământul după validarea unui referendum, la care kirghizii au votat pentru a-i acorda acest mandat şi pentru o nouă constituţie care transformă Kirghistanul în prima republică parlamentară din Asia Centrală. Constituţia nouă a fost pregătită de autorităţile interimare de la Bişkek în frunte cu Otunbaeva, după protestele violente de pe 7 aprilie care au dus la înlăturarea fostului preşedinte Kurmanbek Bakiev. Referendumul de pe 27 iunie a avut loc la două săptămâni după ciocnirile violente dintre etnicii kirghizi şi uzbeci în sudul ţării, soldate cu peste 250 de morţi.
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a semnat o lege care impune noi sancţiuni dure Iranului, din cauza programului său nuclear. Vorbind la Casa Albă, preşedintele Obama a spus că noile măsuri vor reduce capacitatea Teheranului de a-şi finanţa programul nuclear. Noua lege a fost aprobată de ambele camere ale Congresului american săptămâna trecută. Legea este îndreptată mai ales împotriva Gărzilor Revoluţionare din Iran şi se referă în special la importurile de gaze şi alte surse de energie.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Invitatul nostru de astăzi este cunoscutul politician din România, Gyorgy Frunda, parlamentar din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România şi care este şi preşedinte al subcomisiei pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Gyorgy Frunda răspunde întrebărilor corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă, care l-a întrebat mai întâi dacă în România problema protectieni minoritatilor a fost rezolvata?
Autonomia este un instrument care functioneaza foarte bine in Europa occidentala, are traditii adanci si in Romania, mai ales in Transilvania. Uitati, toate tarile federale lucreaza pe baza autonomiei teritoriale, tari nationale lucreaza la fel. Ca exemple v-as da Spania, Italia, Ungaria, Serbia etc. Autonomia teritoriala inseamna ca pe baza principiului subsidiaritatii se deleaga o parte din puterile parlamentare organelor alese la nivel local. Nu este pe criterii entice dar este un instrument care a dus ca oamenii, acolo unde se aplica principiul autonomiei teritoriale, sa traiasca mai bine decat in tarile centralizate.
Europa Liberă: Poate ca aici este problema ca in Romania notiunea de minoritate se intrepatrunde cu cea de autonomie si creeaza un soi de teama, atinge niste sensibilitati.
Gyorgy Frunda: Noi incercam de mult sa explicam acest lucru. Si la nivelul guvernului cand suntem parteneri de guvernare si la nivelul parlamentului si in presa. Cred ca romanii vor la fel de mult ca si ungurii descentralizare, autonomie locala. Romania e o tara mare. Alta e situatia invatamantului in Dobrogea, de pilda, fata de cea din Suceava (ca sa vorbesc de doua regiuni romanesti). In Dobrogea sunt multi care vor sa devina marinari, in Suceava poate padurari sau mineri. Este specificul local.
Europa Liberă: Pentru ca ati adus aminte de acest teren unde se intrepatrund de fapt notiunea protectiei minoritatilor cu cea a autoritatilor locale, as merge mai departe si v-as aminti de raportul care s-a dezbatut recent la Consiliul Europei, legat de minoritatea roma. Am participat si la o conferinta de presa inainte de prezentarea aceastui raport si din punctul meu de vedere de roman care traieste intr-o tara unde convietuiesc 20 de milioane de romani si 2 milioane de romi, raportul priveste doar o parte a problemei. Incearca sa gaseasca o solutie situatiei romilor care nu au un loc de munca, nu au o locuinta si asa mai departe, dar nu se refera si la ceilalti romi, care sunt bogati, care conduc ultimul model de Mercedes.
Gyorgy Frunda: Eu sunt foarte mandru de faptul ca Comisia Juridica a Consiliului Europei a tinut sedinta in care s-a discutat problema acestui raport privind romii la Targu Mures. Au participat atunci reprezentantii romilor din vreo 15 asociatii si fundatii din Romania, iar ceilalti din strainatate au venit aici, la Strasbourg. As vrea sa clarific insa faptul ca nu vorbim despre protectia minoritatilor nationale sau, in speta, a romilor ci de reglementarea sferei de drepturi a acestora chiar atunci cand se impune si o discriminare pozitiva. In al doilea rand nu discutam despre cazuri individuale sau iesite din comun ci incarcam sa infiintam niste instrumente care sa rezolve problemele generale ale acestei comunitati. Sigur, in Romania exista (si nu e pe gustul meu) aceste cladiri cu turnulete, coroane de imparat cu autotitulaturi care nu fac nimic, dar problema e cum rezolvam probemele acestora.
Eu cred ca toti europenii avem o responsabilitate fata de romi, pentru ca secole de-a randul au fost marginalizati. Nu li s-a permis sa mearga la scoli, nu au avut asistenta medicala, nu au avut reprezentanti in administratia locala. Din cei 2 milioane de romi din Romania, doar 550 000 se declara ca apartinand acestei etnii iar multi nu o fac fie de frica, fie pentru ca nu au constiinta identitatii nationale ceea ce pentru noi care nu suntem romi este rau. Ar fi mult mai bine ca romii sa fie intr-o organizatie puternica, asa cum sunt ungurii, de pilda: sa aiba liderii lor, sa participe in parlament, in consiliile judetene, sa aiba o intelectualitate care sa ii conduca. Dialogul ar fi mai facil si rezolvarea problemelor mai usoara. Dar noi vedem ca in general romii nu merg la scoala, iar dintre cei care merg la scoala multi se opresc chiar inainte de liceu si foarte putini ajung la facultate. Romania este aici un exemplu pozitiv. La Facultatea de drept sau la Academia de politie exista locuri speciale pentru romi. Ar trebui si la medicina si profesori romi ar trebui sa avem. Este nevoie ca in acelasi timp sa ii integram pe romi din punct de vedere social si pe de alta parte sa le respectam cultura si identitatea lor nationala. Ceea ce e vizibil: ii vedem cersind iar atunci cand un rom ucide apare pe toate canalele de televiziune. Insa aceste fapte anti-sociale sunt comise si de alte nationalitati.
Problema lor vine din felul cum se raporteaza ei la comunitatile in care traiesc. In raportul de care vorbiti se vorbeste despre educatie, despre a influenta unele decizii ale romilor cum ar fi casatoria dintre copii (sa nu fie fapta penala pentru ca nu rezolvam nimic, dar sa ii influentezi moral ca sa se casatoreasca cel putin dupa 16 ani) problema discriminarii pozitive etc. In justitie, cati judecatori romi cunoasteti? Probabil nici unu. Si asta este o tragedie. Uitati-va in localitatile din jurul localitatii Targu Mures unde au avut loc conflicte intre romi si politia locala: de cand exista politist de etnie roma care merge si vorbeste pe limba lor cu ei, a prevenit multe evenimente nedorite. Vedeti? Aceasta este esenta lucrurilor: sa incerci o solutie de preventie, o solutie de dialog, de integrare in societate.
Europa Liberă: Pana la urma mingea este in terenul autoritatilor?
Gyorgy Frunda: Amandurora. Din pacate jucam cu doua mingi acuma. Institutiile statului joaca cu propria minge si romi joaca cu mingea lor. Foarte rar se schimba mingea sau se joaca cu o singura minge.
Opinia lui Gyorgy Frunda, parlamentar român din partea UDMR şi preşedinte al subcomisiei pentru protecţia drepturilor minorităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Interviul cu oaspetele emisiunii noastre de astăzi a fost realizat de corespondenta Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Europa Liberă a încercat să afle şi care sunt opiniile locuitorilor de rând din Tiraspol şi Bender despre felul în care sunt respectate drepturile reprezentanţilor comunităţilor etnice care locuiesc în regiunea trajnsnistreană.
„Conform constituţiei, cele trei popoare – moldovenii, ucrainenii şi ruşii – au aceleaşi drepturi şi eu cred că ele sunt respectate. În primul rând, toţi cunosc cele trei limbi. La noi însă populaţia este mai degrabă majoritar rusească, de aceea, mai ales în instituţii de stat, este puţin probabil să vă răspundă cineva într-o altă limbă decât rusa. Pur şi simplu, la noi e recunoscută egalitatea popoarelor, nu şi a limbilor vorbite. De aceea, eu cred că nu e nici o încălcare”.
„Ceea ce mă deranjează, este că în Transnistria limba moldovenească se dezvoltă prost. Când la noi cineva vorbeşte moldoveneşte – lumea se uită urât la el. Eu sunt moldovean şi mă mândresc cu asta, învăţ la o şcoală moldovenească, dar sunt nevoit să vorbesc în societate în limba rusă”.
„Chiar şi în Moldova, într-o clinică, au o atitudine mult mai bună faţă de tine, decât aici. Pe noi ne sperie că, iată, dincolo-s românii, dar dacă intri într-un magazin – eu spre exemplu nu cunosc româna, – dar am intrat şi am întrebat ceva în rusă şi vreau să vă spun că mi-au răspuns promt, amabil, foarte frumos şi civilizat”.
„Atitudinea e diferită faţă de fiecare naţionalitate. Faţă de ruşi – într-un fel, faţă de ceilalţi – în alt fel.
„Comparaţi spre exemplu atitudinea faţă de ruşi şi faţă de romi. Pur şi simplu, în multe structuri de la noi, dar mai ales la miliţie, discuţiile se poartă cu toţi şi cu fiecare în mod diferit”.
„La noi practic nu există minorităţi naţionale. Moldovenii, ruşii şi ucraineii sunt cam în aceleaşi proporţii şi toţi cunosc şi vorbesc toate cele trei limbi. Drepturile lor sunt respectate şi nu putem spune că li se încalcă drepturile. La noi şi dosarele în instanţele de judecată sunt instrumentate în trei limbi, poftim, în orice limbă doriţi”.
Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
