Linkuri accesibilitate

Apel la Strasbourg împotriva unei decizii CEDO contestate


Prezența crucifixului în sălile de clasă, condamnată de CEDO, este apărată de țări aliate în jurul Italiei, între care Armenia, Bulgaria, Ciprul, Grecia, Lituania, România şi Moldova.


Italia şi alte 10 ţări europene au cerut miercuri Curţii Europene pentru Drepturile Omului să-şi anuleze decizia de a interzice expunerea crucifixului în şcoli, spunînd că reprezintă un însemn al identităţii lor naţionale, nu neapărat un simbol religios. Şi Republica Moldova a spus săptămâna aceasta că sprijină demersul iniţiat de Italia în urma interdicţiei emise de Curte în noiembrie trecut într-un proces intentat de o italiancă secularistă. Alexandru Eftode cu amănunte:

Decizia Curţii de la Strasbourg este contestată de o alianţă de ţări cu tradiţie romano-catolică şi creştin-ortodoxă, unite în jurul Italiei după interdicţia emisă toamna trecută. Atunci, CEDO i-a dat dreptate unei italience care s-a plâns că legislaţia italiană îi încalcă dreptul să-şi educe copii după modelul secular. Legea italiană care face obligatorie aflarea crucifixului în fiecare sală de clasă, a spus reclamanta, violează neutralitatea statului în raport cu biserica.

Apelul împotriva deciziei de toamna trecută, sprijinit şi de 33 europarlamentari, spune că această decizie poate stabili un precedent în favoarea unui mod de viaţă strict secular în Europa întreagă. Ţările aliate în jurul Italiei sunt Armenia, Bulgaria, Ciprul, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, San Marino, România şi Moldova, după cum anunţa ministrul moldovean al justiţiei într-un interviu cu Europa Liberă. Acestui grup i s-a alăturat şi Rusia. Faptul, notează agenţia Reuter, ar reflecta activismul în creştere al Bisericii Ortodoxe Ruse, care denunţă la fel ca Biserica Romano-Catolică secularismul tot mai răspândit pe un continent care era odinioară sinonimul creştinătăţii.

La depunerea apelului miercuri la Strasbourg, avocatul Italiei Nicola Lettieri a spus că legea italiană ar viola Convenţia Europeană a Drepturilor Omului doar dacă aflarea crucifixului în sălile de clasă ar avea scopul să promoveze creştinismul în rândul copiilor. „Crucifixul nu se află în clase ca să îndoctrineze pe cineva, ci este expresia convingerii populare că reprezintă punctul central al identităţii naţionale italiene”, a spus avocatul în faţa Marii Camere – instanţa supremă a Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Apărînd interdicţia împotriva crucifixului, avocatul Nicolo Paoletti a spus, pe de altă parte, că separarea statului de biserică este atât de importantă încât până şi Curtea Constituţională de la Roma a decis să scoată crucifixul din sala sa în 2001.

Un alt avocat, Joseph Weiler care apără opt din ţările aliate cu Italia a spus că menţinerea interdicţiei va însemna că alte câteva state europene vor fi nevoite să scoate crucifixul din sălile de clasă sau de pe drapel, iar pe Dumnezeu - din imnurile naţionale. El a adus exemplul Marii Britanii. „Mă îndoiesc că toţi britanicii care cântă „Doamne apăr-o pe regină!” cred în Dumnezeu”, a spus Weiler, adăugînd, citat de agenţia italiană Ansa: „Marea Britanie poate decide într-o zi să-şi schimbe imnul, dar nu este o decizie de competenţa Curţii”.

Gregor Puppinck, directorul Centrului European pentru Lege şi Justiţie care se ocupă la Strasbourg de cazurile privind libertatea confesională spune că sprijinul pentru anularea interdicţiei dată de Curte în cazul crucifixului este fără precedent. „Aceste ţări explică de fapt Curţii care este limita jurisdicţiei sale, limita abilităţii de a crea drepturi noi în ciuda voinţei ţărilor membre”, se spune într-o declaraţie a juristului de la Strasbourg citată de agenţia Reuter.

O decizie finală a Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului în acest proces este aşteptată până la sfârşitul anului.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG