Accesul la educație - inechitabil între mediul rural și cel urban

Un stat mic şi fără resurse naturale ca Republica Moldova are nevoie de investiţii în capitalul uman, adică în oameni, educaţia şi instruirea lor pe parcursul întregii vieţi. Aceasta este una din principalele concluzii şi recomandări ale raportului de ţară „Analiza relaţiei dintre dezvoltarea capitalului uman şi echitate în Republica Moldova”, făcut public astăzi de „Expert Group”. Experţii au analizat probleme ce ţin de situaţia capitalului uman în Republica Moldova, de accesul la educaţie şi instruirea adulţilor.

În Republica Moldova există o diferenţă foarte mare între accesul la educaţie din mediul rural şi cel urban, spune coautoarea raportului, Ana Popa, de la Expert Grup: „Elevii din mediul rural sunt mai limitaţi atât în accesul la educaţie, atât pentru că au de regulă o singură şcoală pe care o pot alege, pentru că sunt nevoiţi să parcurgă distanţe mai mari până la şcoli şi nu există transport public. De asemenea din cauză că de obicei populaţia din mediul rural este mai săracă şi copiii de multe ori sunt nevoiţi să muncească lângă părinţi. Calitatea este mult mai slabă şi cadrele didactice sunt mai bătrâne, iar în unele şcoli din mediul rural chiar nu există profesori pentru toate disciplinele.”

O altă problemă este migraţia forţei de muncă. Aparent, impactul ar fi pozitiv, pentru că banii trimişi acasă de migranţi sunt investiţi inclusiv în educaţie. Însă efectele negative prevalează.

Ana Popa: „Migraţia aduce impact negativ, pentru că populaţia care pleacă este aptă de muncă şi tot mai mulţi tineri bine instruiţi pleacă. De asemenea persoanele care pleacă din Moldova nu îşi utilizează abilităţile pe care aceştia le au înainte de plecare şi deci pierd aceste abilităţi care le au şi la o potenţială întoarcere nu mai pot utiliza nici deprinderile pe care le au înainte de plecare, nici deprinderile pe care le-au căpătat în străinătate, deoarece nu pot fi certificate sau au fost abilităţi foarte joase de care nu este nevoie în Republica Moldova.”

Expertul Alex Oprunenco, de asemenea autor al raportului, spune că autorităţile nu ar avea o strategie coerentă de dezvoltare a capitalului uman. Despre asta ar vorbi intenţia Ministerului educaţiei de a închide şcolile din provincie cu puţini elevi, din motive de economie.

Alex Oprunenco: „Soluţia logică este să reducem numărul de şcoli, dar nu putem face asta pur şi simplu, pentru că copiii nu vor putea ajunge în localităţile mai mari, autorităţile publice nu vor fi satisfăcute, o să fie probleme cu profesorii, o să aibă număr mai mare de elevi şi asta trebuie să se reflecte în salariu. Trebuie să combinăm cu construcţia drumurilor, cu procurarea autobuzelor pentru transportarea şcolarilor, pentru sporirea investiţiilor in infrastructura scolilor, pentru ca aceste şcoli sa presteze activităţi extracuriculare, să investim în infrastructura pentru studiul la distanţă”.

Viceministra Educaţiei Loretta Handrabura recunoaşte că problemele sistemului educaţiei sunt multiple, dar că primii paşi pentru rezolvarea lor complexă au fost deja întreprinşi, prin iniţierea unui dialog cu ceilalţi parteneri sociali – sindicatele şi patronatele.

Loretta Handrabura: „Noi am acceptat ca primul obiectiv în cadrul acordului de asociere, învăţarea pe parcursul întregii vieţi să îi permită cetăţeanului să se dezvolte continuu să aibă competenţe pe care le achiziţionează fie în cadrul educaţiei informale sau nonformale, însemnând că are nişte abilităţi practice într-un domeniu de serviciu, de construcţie, pe care vrea ulterior să le certifice într-un cadru instituţional, să aibă documentul care face dovada acestor competenţe şi cunoştinţe şi să se reintegreze în câmpul muncii cu o nouă specializare, fie revenind de peste hotare.”

Experţii împărtăţesc viziunea Ministerului educaţiei potrivit căreia sistemul de învăţământ din Republica Moldova nu cheltuie în mod eficient banii publici, dar propun alte metode de economisire a banilor, cum ar fi reducerea personalului auxiliar şi nu a cadrelor didactice.